„Pentru anul acesta, estimăm că, dacă nu se iau alte măsuri în afară de cele incluse deja în buget, deficitul proiectat va fi de 3,7% din PIB. În timp ce deficitul este proiectat la 3,7% într-un scenariu în care politicile nu se modifică, vedem unele probleme care se configurează anul viitor. După estimările noastre, noi proiectăm că deficitul anului viitor va ajunge la 3,9% din PIB. Aș vrea să precizez că estimările noastre pentru anul viitor se vor modifica odată ce se vor purta discuțiile pe bugetul 2018. Informațiile noastre la acest moment se bazează pe ceea ce s-a inclus cu privire la anul 2018 în bugetul anului 2017 și pe efectele unor politici care sunt deja luate în considerare, cum ar fi majorarea punctului de pensie care trebuie să intre în vigoare în cursul acestui an”, a spus Baqir.
Potrivit acestuia, pe termen mediu, pentru a avea o poziție confortabilă, un deficit în jur de 1,5% din PIB este suficient pentru a păstra datoria publică pe o traiectorie descendentă.
„Un deficit de 2,3% din PIB pentru anul acesta și de 2% pentru 2018 ar contribui la atingerea acestui scop. Pentru 2018, un deficit de 2,3% din PIB ar fi ceea ce economiștii numesc opoziție neutră din punct de vedere fiscal”, a arătat oficialul FMI.
La începutul lunii martie, Ministerul Finanțelor Publice a dat asigurări că România va respecta ținta de deficit de sub 3% din PIB.
Diferența dintre estimările Comisiei Europene și cele ale României în ceea ce privește deficitul bugetar pentru 2017 este rezultatul aplicării unor metodologii diferite de estimare, dar autoritățile române și-au asumat un program de guvernare care va respecta ținta de deficit de sub 3% din PIB, se arată într-un comunicat al Ministerului Finanțelor Publice.
Replica autorităților române vine după ce comisarii europeni Valdis Dombrovskis și Pierre Moscovici au transmis o scrisoare Ministerului Finanțelor Publice în contextul publicării de către Comisia Europeană (CE) a rapoartelor privind situația economică și socială din statele membre.
„Prin scrisoarea transmisă, Comisia Europeană se arată preocupată de o eventuală depășire a țintei de deficit pentru anul 2017. Conform bugetului de stat aprobat de Parlamentul României, Guvernul și-a asumat un deficit bugetar sub 3%, cu respectarea criteriilor de la Maastricht. Diferența dintre cele două abordări este rezultatul aplicării unor metodologii diferite de estimare”, precizează Ministerul Finanțelor.
Analiza Comisiei face parte din procedura Semestrului European și include o evaluare a dezechilibrelor care există încă în unele state membre. Conform acestor rapoarte, Comisia Europeană a constatat dezechilibre economice în 12 state membre UE, situația acestora urmând a fi în continuare monitorizată, în timp ce României i s-a transmis doar o scrisoare formală, fără a fi identificate dezechilibre economice.
„Deși în acest moment avem opinii diferite privind prognoza economică pentru anul 2017, Guvernul României s-a angajat să implementeze un Program de guvernare menit să aducă dezvoltare sustenabilă, investiții în infrastructură și creare de noi locuri de muncă, cu respectarea unei ținte de deficit de sub 3% din PIB”, precizează sursa citată.
Potrivit previziunilor economice de iarnă publicate la jumătatea lunii februarie de Executivul comunitar, în România deficitul public ar urma să ajungă la 3,6% din PIB în 2017, față de 3,2% cât estima în toamnă, pentru ca în 2018 să urce la 3,9% din PIB.
„Bugetul pe 2017 adoptat de noul Guvern conține mai multe reduceri de taxe (în special eliminarea contribuțiilor sociale pentru pensii mici) la care se adaugă majorarea cheltuielilor pentru pensii și salarii în sectorul public. În consecință, deficitul guvernamental este preconizat să crească la 3,9% din PIB în 2018 din cauza efectelor majorării semnificative a pensiilor programată pentru luna iulie 2017”, avertiza Comisia Europeană la vremea respectivă.
Baqir (FMI): Reducerile succesive de taxe și majorările salariale amenință realizările din ultimii ani
Reducerile succesive de impozite și taxe, majorările salariale ce depășesc creșterile de productivitate și investițiile publice de calitate de volum redus încep să amenințe realizările din ultimii ani și restrâng creșterea potențială a economiei românești, a declarat, vineri, Reza Baqir, șeful misiunii FMI pentru România, într-o conferință de presă.
„Dacă ne uităm pe perioada ultimilor 7 ani de evoluții economice, principalul mesaj pe care vrem să îl transmitem este acela că România și-a consolidat economia în mod semnificativ după criza financiară globală, iar indicatorii macroeconomici se compară cu cei ai altor țări. Cu toate acestea, reducerile succesive de impozite și taxe, majorările salariale, ce depășesc creșterile de productivitate și investițiile publice de calitate de volum redus încep să amenințe aceste realizări și restrâng creșterea potențială”, a spus Baqir.
Potrivit acestuia, se impune reorientarea politicilor dinspre stimularea consumului către sprijinirea investițiilor.
„Asta pentru a avea o creștere sustenabilă care să permită includerea unui număr tot mai mare de români în clasa de mijloc într-o manieră sustenabilă”, a mai arătat oficialul FMI.
În varianta de iarnă a prognozei pe termen mediu 2016 — 2020, Comisia Națională de Prognoză a revizuit în creștere la 5,2% estimarea privind avansul PIB în acest an, de la 4,3% în Prognoza de toamnă.
Comisia Europeană (CE) a revizuit în creștere la 4,4% prognoza privind evoluția PIB în 2017, avansul urmând să încetinească la 3,7% în 2018, potrivit previziunilor economice de iarnă publicate la jumătatea lunii februarie de Executivul comunitar. FMI mizează în 2017 pe un avans al Produsului Intern Brut al României de 3,8%, cel mai ridicat ritm de creștere economică din Europa.