FMI înrăutăţeşte pentru a treia oară în acest an previziunile. Recomandări dure pentru România

FMI cere guvernului să ia măsuri de reformă şi creştere a taxelor pentru a strânge 2% din PIB: excepţiile fiscale trebuie eliminate- taxa pe dividend este prea mică, iar impozitul pe microîntreprinderi trebuie reformat: taxele pe proprietate trebuie să se refere la valoarea de piaţă a proprietăţilor

În declaraţia oficială, după analiza făcută la Bucureşti, FMI spune că guvernul trebuie să se uite la impozitul pe dividende- nivelul de impozitare este prea mic, la impozitul pe microîntreprinderi- nivelul de 1 mil de euro este prea mare şi la toate celelalte facilităţi fiscale pe venituri (IT, construcţii, agricultură şi industria alimentară).

În privinţa TVA, România are printre cele mai ineficiente sisteme de colectare din Europa, aşa că trebuie luate măsuri pentru creşterea încasărilor din TVA.

În privinţa taxelor pe proprietate, FMI cere ca proprietăţile să fie evaluate la valoarea de piaţă. De asemenea, trebuie taxate veniturile din emisiile de carbon.

Alte articole

Marcel Ciolacu, anunţuri pentru toţi românii după întâlnirea cu FMI. Urmează reduceri de cheltuieli şi disponibilizăti din aparatul bugetar

FMI vine la Bucureşti pentru a număra finanţele României. Şedinţe cruciale cu noul Guvern şi BNR

De o lună de zile pe piaţă apar informaţii legate de modificări fiscale pe care le pregăteşte guvernul pentru a strânge mai mulţi bani la buget.

Deficitul bugetar asumat prin buget este de 5,8% din PIB, dar FMI spune că proiectează un deficit de 6,75% din PIB având în vedere politicile curente.

Ar fi a treia revizuire în scădere a FMI în acest an. În aprilie, organizaţia a înrăutăţit estimările sale privind creşterea economiei mondiale cu aproape un punct procentual, la 3,6% în 2022 şi 2023.

Perspectivele generale încă asigură creştere pe plan global, deşi într-un ritm mai lent, dar unele ţări s-ar putea confrunta cu recesiunea, a avertizat purtătorul de cuvânt al FMI, Gerry Rice.

„Clar există o serie de evoluţii în desfăşurare care ne vor determina să înrăutăţim din nou previziunile. Atât de multe s-au întâmplat şi se întâmplă extrem de rapid de la precedentele noastre prognoze”, a adăugat oficialul.

La mijlocul lunii iulie, FMI ar urma să publice o actualizare a raportului „World Economic Outlook”.

Citeşte şi: Salarii de România! Cât câștigă un inginer cu câțiva ani de experiență?! Imediat după facultate iese cu 5.000 Ron net şi poate ajunge până la multe mii de euro

Economia mondială ar urma să înregistreze în acest an o creştere de 2,9%, faţă de un avans 4,1% previzionat în ianuarie 2022, conform raportului Băncii Mondiale „Perspective Economice Globale” (Global Economic Prospects) la începutul lunii iunie, potrivit Agerpres.

Instituţia avertizează că invadarea Ucrainei de către Rusia a agravat pagubele provocate de pandemia de COVID-19 şi multe ţări se vor confrunta probabil cu recesiunea. Războiul a amplificat încetinirea economiei globale, care acum intră în ceea ce ar putea deveni „o perioadă prelungită de creştere fragilă şi de inflaţie ridicată”, apreciază Banca Mondială.

Miercuri, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) a anunţat că se aşteaptă anul acesta la o creştere a economiei globale de 3%, mult sub nivelul de 4,5% previzionat în decembrie. Anul viitor, creşterea ar urma să încetinească şi mai mult, la 2,8%, faţă de previziunea anterioară, de 3,2%.

Orice atenuare a poverii creşterii preţurilor este puţin probabilă, anul acesta inflaţia urmând să atingă nivelul de vârf de 8,5% în ţările OCDE, înainte de a scădea la 6% în 2023. Anterior, OCDE previziona o rată a inflaţiei de 5% în 2022 şi de 3% în 2023.

Rice a explicat că aşteptata înrăutăţire a previziunilor FMI este cauzată de continuarea războiului din Ucraina, a volatilităţii preţurilor materiilor prime, de preţurile ridicate la energie şi alimente, şi de încetinirea peste estimări a economiei chineze, precum şi de creşterea dobânzilor în unele economii avansate.

Citeşte şi: Cresc dobânzile la euro. Măsura luată de Banca Centrală Europeană după peste 10 ani. Ce se întâmplă cu achiziţia de obligaţiuni