Temerile Fondului sunt legate de apropierea alegerilor, alegeri care ar putea să determine Guvernul să amâne sau să renunţe la măsurile de consolidare fiscală. Aceeaşi temere este legată şi de viitorul reformelor convenite între FMI şi autorităţile de la Bucureşti.
O ţintă a criticilor Fondului a devenit şi guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu. Măsurile dispuse de acesta pentru menţinerea cursului leu-euro la un nivel acceptabil sunt considerate drept excesive. Oficialii FMI susţin că o depreciere mai amplă a leului nu ar avea efecte catastrofale, românii putând să-şi plătească în continuare ratele la bănci, iar nivelul scumpirilor nu ar fi foarte mare.
Nervozitate a provocat şi intrarea în insolvenţă a Hidroelectrica, FMI susţinând că un asemenea precedent creează reticenţe ale potenţialilor investitori străini.
Nu în ultimul rând, Fondul este nemulţumit de ritmul privatizărilor, şi aşa întârziate până acum. Totodată, nivelul arieratelor statelor faţă de companiile private a ajuns la cel mai mare nivel din acest an.