FMI avertizează: Economia României prezintă semne de supraîncălzire

UPDATE. Economia României prezintă semne de supraîncălzire, iar traiectoria politicii fiscale poate duce la creşterea volatilităţii, ceea ce ar afecta capacitatea ţării de a face faţă şocurilor externe şi ar încetini procesul de convergenţă spre ţările avansate din cadrul Uniunii Europene (UE), se arată într-un raport al Fondului Monetar Internaţional (FMI).

Reprezentanţii FMI estimează că economia României va creşte cu circa 5% în acest an, dar motorul creşterii îl va reprezenta în continuare stimularea consumului prin relaxarea politicii fiscale. Totodată, FMI avertizează că printre principalele riscuri la adresa economiei româneşti se numără o posibilă schimbare bruscă în apetitul pentru risc al investitorilor, la nivel global.

”Pe plan intern, o continuă deterioare a balanţelor fiscale şi externe sau o slăbire a instituţiilor poate afecta încrederea investitorilor. Şocurile externe şi interne pot coincide, pot slăbi încrederea în economie şi pot afecta fluxurile de capital. Menţinerea unui nivel adecvat al rezervelor valutare, al buffer-relor fiscale şi o rată flexibilă de schimb ar atenua aceste riscuri”, se arată în raportul FMI.

Reprezentanţii FMI apreciază creşterea economică robustă din ultimul an, reducerea şomajului şi îmbunătăţirea condiţiilor de creditare, dar avertizează asupra semnelor tot mai clare ce indică supraîncălzirea economiei. Printre aceste semne sunt enumerate inflaţia tot mai mare şi creşterea deficitelor gemene.

Alte articole

Ce se întâmplă cu economia românească în 2025. Vin noi majorări de taxe și impozite. Avertismentul dat de specialiști

Analistul economic Adrian Negrescu: „S-au pierdut 11 miliarde de lei pe Bursa de la Bucureşti. Acolo sunt şi banii din Pilonul II de pensii, ne afectează pe toţi”

În acest context, FMI consideră că România ar trebui să adopte o atitudine mai prudentă în ceea ce priveşte politicile fiscale şi o creştere a predictibilităţii, astfel încât procesul de convergenţă spre standardele de viaţă mai ridicată din UE să nu fie afectat.

Institutul Naţional de Statistică (INS) a confirmat, joi, estimările publicate la jumătatea lunii mai, referitoare la creşterea de 4%, pe serie brută, a economiei româneşti în primul trimestru al acestui an, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Însă, rata anuală a inflaţiei, care măsoară evoluţia preţurilor de consum în ultimul an, a urcat în luna aprilie la 5,2%, cel mai înalt nivel din iunie 2013, când a fost 5,37%.

În plus, deficitul comercial al României a crescut în primele trei luni cu 18,1%, la 2,72 miliarde euro.

Totodată, România a înregistrat în primul trimestru un deficit de cont curent de 967 milioane euro, cu 25,6% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor Băncii Naţionale a României

Potrivit experţilor FMI, ţinta de deficit bugetar a autorităţilor române, 3% din PIB, necesită măsuri suplimentare. Proiectul de buget pe 2018 include atât majorări de salarii şi pensii, cu un impact estimat la 2% din PIB, trecerea contribuţiilor sociale în sarcina angajatului, precum şi reduceri de taxe.

„Câştigurile pe partea de venituri de pe urma sistemului split TVA şi o mai bună colectare vor fi mai mici decât cele bugetate în timp ce cheltuielile sociale în 2018 vor fi mai mari decât cele bugetate. Pentru a respecta ţinta de deficit bugetar, staff-ul a încurajat autorităţile să implementeze măsuri de calitate (echivalente cu 0,6% din PIB) pentru a evita o nouă deteriorare a structurii bugetului şi a proteja cheltuielile de capital”, se arată în raportul FMI, citat de Agerpres.

De asemenea, experţii instituţiei financiare internaţionale sunt de părere că, având în vedere poziţia ciclică actuală a economiei, se impune o politică fiscală mai strictă decât preconizează autorităţile în 2018 şi pe termen mediu. În opinia FMI, relaxarea fiscală orientată spre stimularea consumului într-un moment în care economia creşte solid ar putea agrava supraîncălzirea. „În opinia staff-ului, o ţintă fiscală mai adecvată având în vedere perspectiva ciclică ar fi un deficit de 2% din PIB, ceea ce ar necesita măsuri echivalente cu 1,5% din PIB pentru că ţinta de deficit de 3% a autorităţilor nu este susţinută în mod suficient cu măsuri… Reducerea şi mai mult a deficitului la 1,5% din PIB până în 2020 ar ajuta România să facă tranziţia la obiectivul bugetar MTO de 1% din PIB”, se arată în raportul FMI.

În opinia experţilor FMI, politica fiscală ar trebui să se concentreze pe îmbunătăţirea colectării veniturilor, pe creşterea eficienţei cheltuielilor şi pe o mai bună absorbţie a fondurilor europene. În acest sens, implementarea unei noi infrastructuri IT în administraţia fiscală este o prioritate cheie, având în vedere sistemele învechite ale României. În plus, ar trebui întărită prioritizarea marilor proiecte de investiţii.

În replică, autorităţile române s-au angajat să respecte limita de deficit de 3% din PIB dar nu şi o reducere nouă reducere a deficitului pe 2018 propusă de misiunea FMI. De asemenea, autorităţile au fost de acord cu prioritizarea marilor cheltuieli de capital, o absorbţie mai eficientă a fondurilor europene, îmbunătăţirea eficienţei cheltuielilor şi o mai bună colectare a veniturilor.

O misiune a FMI a vizitat România în perioada 6-16 martie 2018 pentru a desfăşura discuţiile prevăzute în Articolul IV din statutul instituţiei financiare internaţionale şi pentru consultări cu autorităţile centrale.