Focare de război în Est. Lupte cu morţi şi răniţi în Donbas, graniţe închise în Belarus şi nave atacate de Rusia în Marea Neagră

Separatiştii au tras duminică asupra unor poziţii ale forţelor Kievului cu arme de foc, mitraliere şi lansatoare de grenade, anunţă pe Facebook serviciul de presă al operaţiunii militare a armate ucrainene în regiune.

Un medeic militar în vârstă de 59 de ani a murit din cauza rănilor, după ce a fost atins de schije, a precizat unitatea militară din care face parte.

Al militar rănit a fost spitalizat, însă viaţa nu-i era în pericol, potrivit serviciul de presă.

Ucraina se află în război, din 2014, cu separatişti, în regiunile Doneţk şi Lugansk, un conflict care a izbucnit imediat după anexarea de către Rusia a Peninsulei ucrainene Crimeea, soldat cu peste 13.000 de morţi.

Alte articole

Alegeri prezidențiale controversate în Belarus. Aleksandr Lukașenko candidează pentru al șaptelea mandat

Rusia va trebui să înţeleagă care sunt obiectivele lui Trump, înainte de orice acord de pace cu Ucraina

În urma unui armistiţiu larg respectat în a doua jumătate a lui 2020, tensiunile au crescut cu un nivel anul acesta, după ce Rusia a desfăşurat timp de mai multe săptămâni aproximativ 100.000 de la frontiera cu Ucraina.

Moscova a anunţat că a retras aceste trupe, însă retragerea a fost limitată, potrivit Kievului şi Occidentului.

Rusia subliniază că susţine pur politic regiunile separatiste ucrainene, însă Kievul şi aliaţii săi din Occident denunţă o susţinere d=financiară şi miloitară a separatiştilor proruşi.

Focare de război în Est. Lukaşenko acuză Occidentul de reactivarea unor ”CELULE TERORISTE ADORMITE” în Belarus

Pe de altă parte, preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a anunţat închiderea frontierei Belarusului cu Ucraina, cu scopul de a împiedica intrarea unor armate pe teritoriul belarus – care ar fi ameninţat cu o lovitură de stat, scrie Euronews.

Lukaşenko, supranumit ”ultimul dictator din Europa”, susţine că închiderea frontierei vizează să împiedice o mare cantitate de armament să intre în ţara sa, care ar fi ameninţată de o lovitură de stat.

”Celule teroriste adormite” susţinute de către Occident, au fost destructurate, a anunţat el. ”Obiectivul acestor celule este de a obliga o schimbare de regim în Ziua Z”, a anunţat şeful statului belarus.

”Ei nu ştiu nici ei când este această Ziuă Z. Apoi vor încerca să ne conducă poporul la revoltă. Coordonatorii sunt Lituania, Polonia, Statele Unite, Ucraina şi Germania”, a declarat el.

Lukaşenko caută astfel un pretext împotriva unor diplomaţi străini, denunţă un consilier al conducătoarei opoziţiei.

Comunitatea internaţională a impus sancţiuni dure Belaruslui, după arestarea spectaculoasă a jurnalistului disident Roman Protasevici, la 23 mai, după ce a deturnat la Minsk un avion aparţinând companiei irlandeze low-cost Ryanair, care asigura o egătură din Grecia în Lituania.

Intrarea navei britanice în ceea ce Moscova consideră a fi apele teritoriale ruseşti din apropierea Crimeii, luna trecută, este tipul de provocare care necesită un răspuns mai dur, a afirmat duminică Kremlinul, transmite Reuters.

Preşedintele Vladimir Putin a declarat miercuri că Rusia, care a tras focuri de avertizare şi a lansatt bombe în direcţia navei de război, pentru a o alunga din apele Mării Negre de pe coasta Crimeei, ar fi putut scufunda nava de război, informează News.ro. Moscova a contestat dreptul navei HMS de a trece prin apele din apropierea Crimeei, în timp ce Londra a afirmat că are tot dreptul să facă.

Vladimir Putin a aprobat noua Strategie de Securitate Naţională. Documentul incrimnează SUA şi aliaii săi că atentează la valorile tradiţionale ruse
Rusia a anexat Crimeea de la Ucraina în 2014, dar cea mai mare parte a lumii încă o recunoaşte ca parte a Ucrainei.

Secretarul de presă al preşedintelui Putin, Dmitr Sergheievici Peskov, a declarat duminică, la televiziunea de stat, că incidentul este ”o provocare bine planificată” şi că reacţia lui Putin a arătat clar că orice repetare va provoca o răspuns.

„Este evident că reacţia va fi, desigur, dură”, a spus Peskov. El a reiterat acuzaţia făcută de preşedintele Putin, că Washingtonul şi Londra au planificat împreună episodul.

„Cred că, bineînţeles, agenţiile noastre de informaţii ştiu cine a luat această decizie. Dar, desigur, cred că esenţa unor astfel de operaţiuni este planificată de aceiaşi tovarăşi superiori – cei de peste ocean”, a spus Peskov.

Tensiunile sunt în creştere, deoarece Ucraina şi ţările NATO organizează exerciţii militare în Marea Neagră, monitorizate de flota rusă a Mării Negre.

Peskov a spus că Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord este un element destabilizator care a dus la confruntare, dar că Rusia rămâne deschisă dialogului.

Revoltă în rândul parlamentarilor ucraineni după o paradă militară a femeilor-soldat pe tocuri: „Este o tortură. Aşa ceva este posibil numai într-un stat totalitar” GALERIE FOTO