Focarele de război s-au reaprins. Lupte grele pe frontul din Ucraina, Israelul a bombardat Beirutul

Război în Ucraina.  În timp ce forţele ucrainene pierd controlul asupra petecului de teritoriu din regiunea rusă Kursk pe care l-au capturat anul trecut, acestea au organizat o incursiune mai puţin mediatizată până acum în regiunea învecinată Belgorod, potrivit bloggerilor militari ruşi, scrie Reuters.

Mai mulţi corespondenţi militari ruşi au declarat vineri că trupele ucrainene se aflau în Belgorod şi duceau lupte cu forţele ruse de acolo.

Echipa lui Zelenski reacționează dur la declarațiile lui Putin privind o administrație de tranziție în Ucraina: „Să ia niște pastile!”

Nici Kievul, nici Moscova nu au confirmat rapoartele, deşi Ministerul rus al Apărării a declarat în urmă cu zece zile că forţele sale au zădărnicit cinci încercări ucrainene de a trece graniţa în Belgorod.

Alte articole

Război în Ucraina. Drone ruseşti au lovit un spital militar din Harkov. Autoritățile de la Kiev au acuzat Rusia de „crime de război”

Volodimir Zelenski vrea ca și românii să monitorizeze încetarea focului în Marea Neagră: „Își cunosc teritoriul bine”

Armata ucraineană nu a raportat nicio ofensivă în regiunea Belgorod, dar aceasta ar putea fi din motive de securitate operaţională. Andrii Kovalenko, un oficial din cadrul Consiliului Naţional de Apărare şi Securitate al Ucrainei, a sugerat într-o declaraţie din 18 martie că forţele ucrainene ar putea acţiona în regiunea Belgorod, „neutralizând ameninţările” din partea forţelor ruse care s-ar putea aduna în apropierea frontierei.

Rybar, un blog militar rus cu 1,3 milioane de abonaţi, susţine că au avut loc ciocniri puternice într-o aşezare numită Popovka şi că fiecare parte o loveşte pe cealaltă cu drone.

Un alt cont de Telegram, Dva Maiora (Doi maiori), a relatat că forţele ruse desfăşurau „operaţiuni defensive”. „Există lovituri constante asupra concentrărilor de forţe armate ucrainene, dar inamicul are încă un potenţial ofensiv serios pentru această direcţie şi nu a abandonat planurile pentru noi străpungeri, inclusiv în noi zone ale frontului”, a spus acesta.

Un al treilea blogger militar, Arhangel Spetsnaza, a raportat lupte într-un sat numit Demidovka şi susţine că unii soldaţi ucraineni sunt înconjuraţi acolo.

Reuters nu a putut confirma în mod independent aceste relatări.

Operaţiunea ucraineană ar putea fi o încercare de a distrage atenţia forţelor ruse în timp ce acestea încearcă să alunge ultimele trupe ucrainene din regiunea învecinată Kursk. Unul dintre blogurile ruseşti, Rybar, a declarat că Rusia a mutat întăriri la Belgorod din Goptarovka, localitate din regiunea Kursk.

Emil Kastehelmi, analist militar la Black Bird Group, cu sediul în Finlanda, a declarat că forţele ucrainene au penetrat primele linii de apărare ruseşti şi au avansat cel mai probabil 3-4 km în interiorul regiunii. Dar el a spus că este puţin probabil ca acestea să poată organiza o ofensivă serioasă şi să ameninţe rute logistice sau oraşe ruseşti importante. „Ucrainenii pot, teoretic, să mai cucerească câteva sate din zona de frontieră, dar nu asta înseamnă o breşă – ar fi un mic succes tactic, dar în direcţia Demidovka se pot obţine foarte puţine la nivel operaţional sau strategic”, a explicat el pentru Reuters. „Nu există un element de surpriză adecvat, iar prezenţa rusă în zonă este suficient de puternică pentru a desfăşura cel puţin operaţiuni defensive în mare parte reuşite”, a adăugat el.

În Kursk, Ministerul rus al Apărării a declarat vineri că forţele sale au recucerit satul Gogolevka, una dintre puţinele aşezări încă deţinute de Ucraina din cele aproximativ 100 pe care le-a cucerit în august anul trecut.

Statul Major al Ucrainei a declarat, la rândul său, că armata sa a oprit 18 atacuri ruseşti în regiunea Kursk în ultima zi.

Cartografierea furnizată de o sursă deschisă, Deep State, o resursă validată de bloguri militare ucrainene, arată că forţele ruse controlează o parte din Gogolevka, dar nu tot, şi a indicat că trupele Kievului controlează încă puţin sub 80 de km pătraţi în Kursk.

Preşedintele Vladimir Putin a vizitat regiunea Kursk luna aceasta, într-un semn de creştere a încrederii că Rusia o va recuceri în scurt timp, ceea ce ar lipsi Ucraina de o monedă de schimb în viitoarele negocieri de pace.

Război în Ucraina Patru morți într-un atac cu drone rusești asupra orașului Dnipro

Serhiy Lysak a declarat că un complex de restaurante și mai multe clădiri rezidențiale au fost incendiate după atacul de vineri seara.

Acesta a spus că „inamicul a trimis mai mult de 20 de drone” asupra orașului și că „majoritatea dintre acestea au fost doborâte”. Ulterior, au apărut imagini și videoclipuri care arătau pompieri care se confruntau cu incendii mari care cuprinseseră clădirile lovite.

Cutremur în Myanmar, urmat de zeci de replici. Bilanţul victimelor creşte la cel puţin 694 de morţi şi 1.670 de răniţi

În cursul nopții de vineri spre sâmbătă, sirenele au fost auzite sunând în mai multe regiuni ucrainene, inclusiv în capitala Kiev. În discursul său video de la sfârșitul zilei de vineri, președintele Volodimir Zelenski a acuzat din nou Rusia că vizează infrastructura energetică ucraineană, încălcând moratoriul temporar convenit la începutul acestei luni în cadrul discuțiilor cu SUA.

De asemenea, Moscova a acuzat în mod repetat Ucraina că a atacat sectorul energetic al Rusiei.

Pierderile Rusiei în Ucraina ajung la 912.490 de soldați

De la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, pe 24 februarie 2022, forțele ruse au pierdut 912.490 de soldați, conform unui raport al Statului Major al Ucrainei din 29 martie.

Raportul a mai dezvăluit că 1.740 de soldați ruși au fost uciși în ultimele 24 de ore.

Pe lângă pierderile umane, Rusia a suferit pierderi semnificative de echipamente, inclusiv 10.478 de tancuri, 21.796 de vehicule blindate de luptă, 42.398 de vehicule și rezervoare de combustibil, 25.451 de sisteme de artilerie, 1.345 de sisteme de lansare multiplă de rachete și 1.122 de sisteme de apărare aeriană. În plus, Rusia a pierdut 370 de avioane, 335 de elicoptere, 31.234 de drone, 28 de nave și bărci, și un submarin.

Israelul loveşte Beirutul pentru prima dată de la acordul de încetare a focului cu Hezbollah

Israelul a efectuat un atac aerian asupra Beirutului pentru prima dată de la semnarea acordului de încetare a focului cu Hezbollah, în noiembrie, conform The Guardian.

Coloane uriaşe de fum s-au ridicat din zona atacului, situată în suburbia sudică Dahiyeh, iar locuitorii auafirmat că au auzit explozia din munţii din jurul capitalei libaneze.

Atacul riscă să destabilizeze fragila încetare a focului dintre Hezbollah şi Israel, în vigoare din 27 noiembrie 2023.

Israelul a avertizat înainte de atac
Înaintea bombardamentului, armata israeliană a emis un ordin de evacuare şi a avertizat că va lovi o clădire din Dahiyeh. Un purtător de cuvânt al armatei israeliene a postat o hartă pe X, indicând în roşu clădirea vizată şi sfătuind locuitorii să se retragă la peste 300 de metri distanţă. Această strategie aminteşte de hărţile publicate zilnic de armata israeliană înaintea bombardamentelor în timpul războiului cu Hezbollah.

„Vă aflaţi în apropierea unor instalaţii aparţinând Hezbollah”, a avertizat purtătorul de cuvânt, făcând referire la o clădire situată lângă două şcoli din Dahiyeh. După avertisment, au urmat două atacuri cu drone.

Ulterior, un purtător de cuvânt al armatei israeliene a declarat că raidurile aeriene au vizat un camion şi o facilitate de stocare a dronelor Hezbollah, cunoscută sub numele de Unitatea 127.

Avertismentul a determinat oamenii din Dahiyeh să fugă, iar unii bărbaţi au tras focuri de armă în aer pentru a alerta pe cei care nu văzuseră mesajul pe reţelele sociale. Videoclipurile arată locuitori adăpostiţi pe trotuarele din centrul Beirutului.

Tensiuni la graniţa Israel-Liban
În aceeaşi dimineaţă, Israelul a anunţat că a interceptat una dintre cele două rachete lansate din Liban – al doilea atac cu rachete din această săptămână. Pe 22 martie, trei rachete au fost trase asupra oraşului Metula.

Potrivit armatei israeliene, una dintre rachete a fost interceptată, iar cealaltă a căzut pe teritoriul libanez. Sirenele de alertă s-au declanşat în oraşul Kiryat Shmona şi în localităţile Tel Hai, Margaliot şi Misgav Am.

Nimeni nu şi-a asumat responsabilitatea pentru atacul cu rachete de vineri, iar Hezbollah nu a emis nicio declaraţie.

Înainte de avertismentul de evacuare din Beirut, Israelul a efectuat mai multe atacuri aeriene în sudul Libanului. Autorităţile libaneze au anunţat închiderea şcolilor în sud, temându-se de noi lovituri aeriene.

Reacţia liderilor israelieni
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că atacul de vineri este un „exemplu” al hotărârii Israelului de a acţiona împotriva vecinului său de la nord.

„Nu vom permite atacuri asupra comunităţilor noastre, nici măcar ocazionale”, a afirmat Netanyahu. „Vom continua să aplicăm ferm încetarea focului, vom lovi oriunde în Liban împotriva oricărei ameninţări la adresa Israelului şi vom asigura revenirea în siguranţă a tuturor locuitorilor noştri din nord.”

Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a avertizat:
„Dacă nu va fi linişte în oraşele din Galileea, nu va fi linişte nici în Beirut… Nu vom permite revenirea la situaţia de dinainte de 7 octombrie.”

El a transmis un mesaj direct guvernului libanez:
„Dacă nu aplicaţi acordul de încetare a focului, o vom face noi.”

Cum va reacţiona Hezbollah?
Nu este clar cum va răspunde Hezbollah la acest atac asupra Dahiyeh, o zonă unde gruparea are un sprijin public larg. Hezbollah susţine că rolul său este de a proteja Libanul de armata israeliană, astfel că un atac asupra capitalei ar putea pune sub semnul întrebării legitimitatea sa.

De la intrarea în vigoare a armistiţiului în noiembrie, nu au existat confruntări majore, deşi Israelul a efectuat sute de atacuri în Liban. Hezbollah şi-a asumat responsabilitatea pentru un singur atac asupra Israelului, la câteva zile după semnarea încetării focului.

Armistiţiul a pus capăt unui conflict de peste 13 luni între Hezbollah şi Israel, care a provocat peste 3.900 de morţi şi a forţat aproximativ 1 milion de oameni să îşi părăsească locuinţele în Liban.

Premierul libanez Nawaf Salam şi-a reafirmat angajamentul faţă de acordul de încetare a focului şi a subliniat că decizia de a intra în război aparţine statului, nu Hezbollahului.

Salam a cerut armatei libaneze „să identifice şi să reţină responsabilii pentru lansarea de rachete, care pun în pericol stabilitatea şi securitatea Libanului.”

Noul guvern libanez, format după semnarea armistiţiului, a declarat că dezarmarea grupărilor armate non-statale este o prioritate.