Dacă în luna aprilie, FMI estima că România va înregistra în 2020 o contracţie de 5%, conform noilor previziuni din WEO instituţia financiară internaţională se aşteaptă ca economia românească să înregistreze o contracţie de 4,8% în 2020, urmând să îşi revină în 2021, când va înregistra un avans de 4,6%, peste cifra de 3,9% avansată în primăvară.
Noile estimări ale FMI sunt mai optimiste decât cele ale Băncii Mondiale, care săptămâna trecută prognoza că România va înregistra o contracţie de 5,7% în 2020. În schimb, pentru anul viitor Banca Mondială estimează că economia românească va înregistra o relansare de 4,9%.
Totodată, FMI şi-a îmbunătăţit şi estimările privind deficitul de cont curent înregistrat de România în acest an, până la 5,3% din PIB, în condiţiile în care în primăvară prognoza un deficit de cont curent de 5,5% din PIB. Anul următor, nivelul deficitului de cont curent se va reduce până la 4,5% din PIB, mai bine decât reducerea până la 4,7% din PIB pe care o preconiza în aprilie.
Noile estimări ale FMI sunt mai optimiste şi în ceea ce priveşte evoluţia ratei şomajului, care ar urma să crească de la 3,9% în 2019 până la 7,9% în 2020, semnificativ mai puţin faţă de avansul până la 10,1% cât estima în aprilie. În schimb, previziunile pentru 2021, când rata şomajului ar urma să se reducă până la 6%, au rămas nemodificate.
La nivel global, FMI se aşteaptă la o contracţie de 4,4% în 2020, una mai puţin severă decât cea de 4,9% inclusă în raportul World Economic Outlook Update publicat în luna iunie.
Pentru 2021, FMI mizează pe o revenire a economiei mondiale care ar urma să înregistreze un avans de 5,2%, uşor mai puţin faţă de avansul de 5,4% previzionat în iunie.
„Scenariul de bază pleacă de la ipoteza că păstrarea distanţei sociale va continua şi în 2021 dar va dispărea treptat în timp pe măsură ce se extinde acoperirea cu vaccinuri şi se îmbunătăţesc tratamentele”, susţine FMI.
Cu toate acestea, instituţia financiară internaţională avertizează că riscurile la adresa scenariului de bază sunt „neobişnuit de mari”.
Prognoza FMI se bazează pe factori de sănătate publică şi economice care sunt în mod inerent dificil de prognozat. O primă sursă de incertitudine este legată de direcţia pandemiei şi a răspunsului în materie de sănătate publică, precum şi a întreruperilor provocate activităţii economice interne, în special sectoarelor cu un contact fizic intens. O altă sursă de incertitudine are legătură cu amploarea efectelor globale provocate de cererea slabă, turismul redus şi remitenţele scăzute, susţine FMI.