Datarea acestor fosile indică faptul că oamenii de Neanderthal ar fi avut posibilitatea de a intra în contact cu oamenii moderni în această regiune a Greciei, pe situl Kalamakia – o peşteră cu profunzimea de 20 de metri de pe coasta occidentală a Peninsulei Mani.
Oamenii de Neanderthal sunt cele mai apropiate rude dispărute ale oamenilor moderni. Neanderthalienii au pătruns în Europa înaintea oamenilor moderni şi au dispărut în urmă cu aproximativ 35.000 de ani.
‘Grecia se află direct pe ruta migraţională cea mai probabilă a primilor oameni moderni dar şi a altor hominizi mai vechi care au pătruns în Europa din Africa, prin Orientul Apropiat’, conform paleoantropologului Katerina Harvati de la Universitatea din Tübingen, în Germania. Această peşteră se află ‘în inima uneia dintre cele trei peninsule mediteraneene ale Europei, într-o regiune care a funcţionat ca un veritabil refugiu pentru diferite specii de plante şi animale, dar şi pentru populaţiile umane, în perioada glaciară‘, a mai adăugat ea.
‘Până nu demult se ştiau foarte puţine despre preistoria Greciei, în mare parte pentru că eforturile arheologice s-au concentrat asupra perioadei clasice sau a unor perioade mai recente’, a precizat ea.
Katerina Harvati şi colegii săi din Grecia şi Franţa au analizat şi exploatat arheologic peştera Kalamakia în ultimii 13 ani. Depozitele arheologice din această peşteră datează de acum 39.000 – 100.000 de ani, din Paleoliticul mijlociu. În perioada glaciaţiunii, regiunea în care se află această peşteră oferea în continuare o climă blândă şi adăpost pentru numeroase specii de plante şi animale, ceea ce uşura supravieţuirea oamenilor.
În peşteră au fost descoperite unelte din piatră şlefuite într-o manieră specifică pentru oamenii de neanderthal.
Recent arheologii au anunţat descoperirea unui număr de 14 specimene de neanderthalieni, adulţi şi copii. Rămăşiţele descoperite la ‘Kalamakia, împreună cu un singur dinte uman descoperit într-o peşteră apropiată, la Lakonis, reprezintă primele fosile de Neanderthal ce au fost identificate în Grecia’, conform lui Harvati. Aceste descoperiri ‘confirmă existenţa unei populaţii stabile de neanderthalieni în această regiune’.
Pentru viitorul apropiat, Katerina Harvati şi colegii săi îşi propun explorarea şi a altor regiuni din Grecia în căutarea eventualelor argumente arheologice care să susţină posibila coexistenţă şi interacţiune dintre omul de Neanderthal şi omul modern în această parte a Europei.
Mai multe detalii despre fosilele descoperite sunt prezentate în ultimul număr al revistei Journal of Human Evolution.