Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg a decis marţi ca statul român să îl despăgubească pe Catană, care, ulterior condamnării din 2004 la trei ani de închisoare cu suspendare, a practicat avocatura, fiind condamnat definitiv, în noiembrie 2011, la şase ani de închisoare cu executare, pentru fapte de corupţie.
Potrivit deciziei CEDO, reclamantul era, în 2004, judecător la Judecătoria Piatra Neamţ. Un inculpat al cărui caz era pe rolul acestei instanţe, B. C. V, l-a denunţat pe Catană la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) Bacău, susţinând că acesta i-a cerut bani ca să dea o decizie favorabilă în cazul său. DNA a autorizat imediat înregistrarea convorbirilor telefonice între Catană şi B. C. V. şi a organizat un flagrant delict, Catană fiind surprins luând banii şi trimis în judecată de procurorii anticorupţie. La cererea DNA, Curtea de Apel Bacău a dispus arestarea preventivă a reclamantului pentru 25 de zile, la 19 octombrie 2004.
La împlinirea termenului, în 12 noiembrie 2004, DNA a cerut Curţii de Apel Bacău prelungirea duratei arestării preventive, solicitare respinsă de instanţă, în prezenţa reclamantului şi a avocatului său. DNA a făcut recurs în aceeaşi zi, la ora 14.30, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), care trebuia să ia o decizie în mai puţin de 10 ore, dată fiind apropiata expirare a duratei arestării preventive. ICCJ a transmis la Poliţia Judeţului Bacău, unde era închis reclamantul, citaţia pentru Catană, la ora 19.47. În citaţie se arăta că acesta trebuie să se înfăţişeze la ICCJ la ora 19.00. Poliţia a răspuns, la 19.57, că transferul nu poate avea loc, dat fiind intervalul mult prea scurt. Citaţia i-a fost prezentată reclamantului la ora 20.00, în timp ce avocatul său nu a fost citat.
ICCJ a ţinut şedinţa pentru judecarea recursului DNA de la ora 21.00, numind un avocat din oficiu să-l reprezinte pe Catană, şi a decis prelungirea duratei arestării preventivă până la 60 de zile.
Printr-o decizie definitivă din 7 ianuarie 2005, tot instanţa supremă a dispus punerea în libertate a reclamantului, acesta fiind eliberat în aceeaşi zi.
La 4 decembrie 2006, Curtea de Apel Ploieşti l-a condamnat pe Catană pentru luare de mită la trei ani de închisoare cu suspendare.
Catană s-a plâns la CEDO, în 2005, că în perioada 19 octombrie 2004 – 7 ianuarie 2005, a fost închis într-o celulă de 12,54 de metri pătraţi, cu patru paturi, care nu avea grup sanitar propriu şi nu era racordată la apă curentă. În plus, a mai spus acesta în plângere, nu putea merge la toaletă decât de trei ori pe zi, după un program prestabilit, şi nu între orele 22.00 – 5.00, încăperea unde putea face duş nu era bine încălzită, nu avea suficientă lumină în celulă şi nu a ieşit deloc să se plimbe în aer liber pe perioada arestului. El s-a plâns totodată că a fost închis cu persoane condamnate, deşi el era magistrat şi ar fi trebuit să fie închis într-un loc cu regim special.
De asemenea, el a reclamat că nu s-au luat măsurile necesare pentru a se asigura prezenţa sa în faţa Înaltei Curţi, când s-a judecat recursul DNA, că nu i-a fost respectat dreptul la prezumţia de nevinovăţie şi nici cel la viaţă privată, întrucât a fost fotografiat şi filmat de presă în ziua arestării.
În plângerea la CEDO, Catană a cerut să i se plătească 2,25 de milioane de euro, cu titlul de daune morale, 230.000 de euro – daune materiale, reprezentând salariile pe care nu le-a luat din cauza procedurii demarate contra lui, precum şi un credit pe care îl contractase, şi 1.000 de euro, reprezentând cheltuieli de judecată.
Curtea a decis că au fost încălcate în acest caz articolele 3 – interzicerea torturii şi a pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante – şi 5, alineatul 4, potrivit căruia „orice persoană lipsită de libertatea sa prin arestare sau detenţie are dreptul să introducă recurs în faţa unui tribunal, pentru ca acesta să statueze într-un termen scurt asupra legalităţii detenţiei sale şi să dispună eliberarea sa dacă detenţia este ilegală”.
Astfel, CEDO a dispus ca reclamantului să-i fie plătită suma de 3.900 de euro, cu titlul de prejudiciu moral, precum şi cheltuielile de judecată, în cuantum de 1.000 de euro.
În 2006, avocatul Constantin Catană din Baroul Neamţ a fost condamnat definitiv la şase ani de închisoare pentru mai multe fapte de corupţie.
Prin decizia din 4 noiembrie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a menţinut sentinţa Curţii de Apel Bacău, prin care Constantin Cristian Catană, avocat în cadrul Baroului Neamţ, a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare pentru trafic de influenţă. Instanţa a dispus revocarea suspendării unei pedepse pronunţate anterior (de trei ani cu suspendare – n.r.), astfel că avocatul Constantin Catană va executa efectiv şase ani de închisoare.
De asemenea, instanţa i-a interzis lui Constantin Catană, pe perioada executării pedepsei, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie de natura aceleia de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii.
Potrivit anchetatorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în perioada septembrie – 30 noiembrie 2010, Catană a pretins de la doi denunţători 1.000 de euro sau echivalentul în lei al acestei sume, pentru a-şi exercita influenţa pe care a lăsat să se creadă că o are asupra magistraţilor de la Judecătoria Piatra Neamţ.
Avocatul a solicitat această sumă de bani pretinzând că va asigura soluţionarea mai rapidă şi în mod favorabil a unui dosar civil în care una dintre persoanele denunţătoare avea calitatea de reclamant. El a dat de înţeles denunţătorilor că suma de 1.000 euro este destinată magistratului învestit cu soluţionarea acestui dosar.
Dosarul viza revendicarea unui teren şi a construcţiilor aferente situate în municipiul Piatra Neamţ.
În 3 decembrie 2010, Constantin Cristian Catană a fost prins în flagrant de către procurorii anticorupţie, după ce a primit de la unul dintre denunţători suma de 1.000 euro.
Procurorii anticorupţie au dispus atunci reţinerea lui Constantin Cristian Catană pe o perioadă de 24 de ore, iar în 4 decembrie 2010, Curtea de Apel Bacău a dispus arestarea preventivă a avocatului.