„Sprijinul cetăţenilor pentru integrarea europeană depinde într-o anumită măsură de calitatea guvernelor care se declară proeuropene. Acest sprijin a fost cel mai înalt acum câţiva ani, dar s-a micşorat simţitor din cauza corupţiei şi guvernării proaste. O parte din electorat nu înţelege de ce partenerii noştri europeni nu au impus condiţii care să prevină creşterea corupţiei şi deteriorarea standardelor de viaţă. Ei asociază aceste eşecuri cu modelul de dezvoltare european, şi nu cu politicienii moldoveni care au discreditat modelul. Propaganda rusească a speculat abil aceste nereuşite, şi are un mare rol în formarea percepţiilor greşite despre UE”, spune Maia Sandu într-un interviu pentru ziaruldeiasi.
– Asta l-a făcut câştigător de Dodon?
– Dodon nu ar fi câştigat alegerile dacă nu era ajutat de Plahotniuc, oligarhul care controlează majoritatea parlamentară „proeuropeană”, omul care şi-a subordonat toate instituţiile statului, de la procuratură la primării, şi care este partenerul PSD din România în Republica Moldova. Televiziunile controlate de Plahotniuc, care, nu întâmplător, retransmit canalele propagandistice de la Kremlin, au difuzat în campanie falsuri inventate de Dodon despre migranţi sirieni care ar fi venit în număr mare în Republica Moldova dacă eu câştigam alegerile. Chiar dacă public au declarat că sprijină un candidat pro-european, în realitate, Plahotniuc şi Partidul Democrat, pe care îl conduce, au sprijinit candidatul Kremlinului, pentru că le convine situaţia în care pot şantaja Occidentul cu faptul că ruşii sunt tot mai aproape şi guvernarea lor „proeuropeană” trebuie susţinută în ciuda faptului că e profund coruptă şi totalmente antidemocratică. Un preşedinte autentic proeuropean le-ar fi stricat această strategie şi i-ar fi deligitimat.
Ce agendă are acum Dodon ca Preşedinte?
– Dodon a început deja campania pentru alegerile parlamentare. Preşedintele Republicii Moldova nu are prea multe împuterniciri, de aceea Dodon îşi doreşte ca Partidul Socialist, pe care îl reprezintă, să obţină majoritatea parlamentară. Dodon mizează în continuare pe discreditarea procesului de integrare europeană, pe divizarea societăţii pe criterii geopolitice şi pe exploatarea acestor diferenţe. Dodon promovează ideea falsă că sporirea nivelului sărăciei, intensificarea migraţiei ar fi rezultatul semnării Acordului de Asociere cu UE, şi nu pierde nici o ocazie pentru a aduce acuzaţii partenerilor occidentali, inclusiv României. În schimb, Dodon se străduieşte din răsputeri să obţină bunăvoinţa lui Putin. La fel ca Plahotniuc, Dodon încearcă să transfere „lupta” pe plan extern, pentru a sustrage atenţia de la problemele reale ale societăţii, de ordin intern. Dodon nu luptă cu corupţia din interiorul ţării şi cu Plahotniuc, simbolul acesteia, pentru că face parte din aceeaşi grupare şi pentru că îi datorează lui Plahotniuc funcţia.
– Ce se întâmplă concret cu împrumutul de 150 milioane de euro din partea României? Este adevărat că o parte din aceşti bani sunt folosiţi în alte scopuri decât cele stabilite, mai precis în acoperirea unor găuri bugetare?
– Aceşti bani au fost oferiţi pentru sprijin bugetar, guvernul având libertatea să aleagă pentru ce îi cheltuie. În cazul ajutoarelor oferite pentru proiecte concrete, e mai uşor să urmărim cum au fost folosiţi banii. De exemplu, în cazul donaţiei pentru renovarea grădiniţelor, ştim exact câţi bani şi în ce localitate au fost alocaţi. Chiar dacă şi în acest caz PD a alocat bani doar pentru localităţile în care are primari. În cazul sprijinului bugetar, e greu să spunem cu certitudine dacă aceşti bani sunt folosiţi în interesul ţării sau în interesul unor grupuri de interese. Lipsa de transparenţă şi gradul înalt de corupţie diminuează semnificativ credibilitatea guvernului. Sfatul nostru pentru România şi alţi parteneri de dezvoltare este să ofere sprijin la nivel local, pentru comunităţi, prin proiecte investiţionale pentru ca de bani să beneficieze cetăţenii Republicii Moldova şi nu guvernanţii corupţi.