Foşti membri CSM, despre protocolul cu SRI: Nu a fost discutat cu nimeni. Trebuie făcute verificări

Judecătorul Horaţius Dumbravă susţine că un astfel de protocol este cu atât mai garvu cu cât CSM dă avize de percheziţie şi de arestare preventviă în cazul magistraţilor vizaţi de anchete.

„Evident că nu (nu ştiam – n.r.), şi sunt în asentimentul celorlalţi colegi. A fost un gest hazardat, a fost un gest nelegal, necolegial ca noi să nu aflăm despre acest protocol. Toate protocoalele se discutau în comisii de specialitate şi intrau pe plen. Acest protocol secret nu a fost discutat cu nimeni decât acele două persoane care l-au semnat au discutat cu alte persoane din cadrul SRI. Oricum, protocolul în sine este un act extrem de periculos pentru justiţia română. CSM e instanţă de judecată, potrivit Constituţiei României, în materie disciplinară. Or, o instanţă de judecată, că e Secţie de Judecători, că e Secţie de procurori, nu are cum să primească informări de la nimeni din afara sistemului judiciar decât pe cale legală (…), cu atât mai mult de la serviciile secrete”, a declarat Horaţius Dumbravă, fost membru CSM, pentru Mediafax.

El susţine că un astfel de protocol este cu atât mai garv, cu cât CSM dă avize de percheziţie şi de arestare preventivă în cazul magistraţilor vizaţi de anchete.

„Să nu uităm că în acea perioadă au fost şi două dosare penale în care au fost implicaţi membri CSM. Unul dintre dosare, mă refer la domnul George Bălan, fost vicepreşedinte al Consiliului, a şi fost achitat definitiv de Înalta Curte, de două complete de judecată formate din opt judecători de la ÎCCJ. Nu ştiu în ce măsură un astfel de protocol a contat într-o astfel de situaţie. (..) Al doilea e domnul Adrian Toni Neacşu, mai mult nu ştiu. Nu pot să nu remarc o conexiune între această apropiere a unei instituţii de serviciile de informaţii. Sunt intuiţii ale mele – nu pot să nu le spun – trebuie făcute verificări dacă cumva nu cumva a fost un schimb de informaţii care să privească astfel de lucruri. Poate că nu e adevărat. Trebuie văzut dacă au fost livrate informaţii care să constituie sursă pentru dosarele de cercetare penală. Într-un stat de drept, justiţia nu poate să fie supusă unor astfel de presiuni nejustificate din partea nimănui, mai ales din partea unei instituţii publice”, a mai spus Horaţius Dumbravă.

Alte articole

Fostul judecător Cristi Dănileț îl face praf pe Călin Georgescu: ”Izolaționistul care vrea să luăm teritorii din Ucraina, promovând, astfel, conflictul cu vecinii și chiar războiul”

Fostul judecător Cristi Danileț sare la gâtul ÎPS Teodosie: „Să ne ferească Cerul și Rațiunea să ajungem ca statele unde femeile au fost coborâte la stadiul de obiecte deținute de bărbați”

Nici fostul judecător Toni Neacşu, cel la dosarul căruia face referire Horaţius Dumbravă, nu avea cunoştinţă despre existenţa protocolului.

„În niciun caz nu ştiam de el (n.r. de protocol), şi, cu siguranţă, nici nu ştiau majoritatea celorlalţi membri CSM, cu o parte din ei având eu discuţii şi având această confirmare. El a fost încheiat la nivelul conducerii CSM, care nu a discutat cu absolut nimeni şi care nu a prezentat nimănui acest protocol. Dacă protocolul a fost aplicat, nu putea să fie aplicat decât pe conducere, pentru că altfel, noi, membrii CSM, trebuia să aflăm de existenţa lui, în sensul că producea nişte efecte, primeam nişte informări de la SRI sau despre ce e vorba acolo. Însă, nici vorbă de aşa ceva”, spune Toni Neacşu.

„Nu am cunoştinţă despre încheierea respectivului protocol. Nu am discutat în niciuna dintre şedinţele plenului CSM despre încheierea acestui act de colaborare. De asemenea, discuţii pe marginea încheierii protocolului nu au existat nici în şedinţele secţiei pentru judecători, nici în comisiile de specilitate din care am făcut parte. În 2011, au fost doar discuţii despre modificarea legii în sensul ca magistraţii să nu mai aibă nevoie de certificat ORNISS”, a declarat judecătorul Alexandru Şerban, fost membru CSM.

„Sunt unul dintre puţinii membri din fostul CSM care nu a fost certificat ORNISS pe perioada exercitării funcţiei, deci nu am avut acces la informaţii clasificate şi nici nu am avut vreodată, cât timp am fost membru CSM, niciodată, vreun document legat de profesia vreunul magistrat sau mapa profesională a vreunui magistrat nu s-a dus către SRI şi nu au fost cerute informaţii de la SRI în legătură cu magistraţii. Cel puţin membrii CSM nu au avut legătură cu SRI. Dacă preşedintele CSM, care s-a schimbat în fiecare an, a avut sau nu o relaţie instituţională cu SRI, de exemplu, pentru un schimb de informaţie sau pentru tehnologia pe care o foloseşte CSM, asta nu am de unde să ştiu. Ca membru, nu am avut niciodată contact cu ofiţerii SRI. (..) Vă spun sincer că nu ştiu să se fi discutat (n.r. despre protocol). Nu e neapărat ceva rău, dar eu nu îmi amintesc. A trecut mult timp de atunci. Toate activităţile noastre au fost publicate pe site şi se poate verifica dacă au trecut, s-au dezbătut”, a declarat judecătorul Cristi Danileţ, fost membru CSM.

„Poate a fost un vid de legislaţie, au fost necesare unele clarificări a modului de colaborare instituţională între organismele statului. Legea privind siguranţa naţională şi legea privind organizarea şi funcţionarea SRI era foarte veche. În acest context, probabil a pornit necesitatea clarificării unui mod de colaborare între instituţiile statului, potrivit dispoziţiilor care existau la acel moment. Protocolul există, e o certitudine, dar eu nu îmi amintesc, pentru că mi-am început mandatul în primăvara anului 2012”, a declarat procurorul Bogdan Gabor, fost membru CSM.

Şi Georgiana Iorgulescu, reprezentant al Societăţii Civile în vechiul CSM, susţine că nu avea cunoştinţă despre respectivul acord de colaborare.

„Precizez faptul că la momentul semnării protocolului eram încă membru CSM. Nu am participat la semnarea, redactarea, ori negocierea acestuia. Probabil pentru că nu aveam certificat ORNISS şi nici nu am dorit un astfel de certificat. Solicit public vechilor membri CSM să devoaleze cum anume s-a ajuns la semnarea unui asemenea protocol. Ca şi concluzie, garantul independenţei justiţiei, CSM, a predat cu arme şi bagaje sistemul judiciar unui serviciu secret, devenind un fel de U.M. Aceasta este, în sine, cel mai mare pericol la adresa siguranţei naţionale, atât de invocate în ultimii ani. Subrogarea în atribuţiile altei autorităţi înseamnă, de fapt, subrezirea eşafodajului statului. Se pare că avem o listă lungă de U.M.uri parţial descoperită: „U.M. Parchet”, „U.M. CSM”, „U.M. ICCJ”, „U.M. ANAF” , etc. Simpla ivire în spaţiul public a unor astfel de protocoale este binevenită dar total insuficientă. Aceste protocoale au produs efecte, acestea trebuie măsurate şi cunoscute, iar persoanele responsabile trebuie să răspundă”, susţine fostul membru CSM.

Declaraţiile foştilor membri ai CSM vin după ce Consiliul a publicat, vineri, protocolul încheiat în anul 2012 între CSM şi SRI.

„Părţile cooperează, potrivit competenţelor şi atribuţiilor prevăzute de lege în scopul asigurării independenţei şi înfăptuirii justiţiei, precum şi al cunoaşterii, prevenirii şi contracarării vulnerabilităţilor şi factorilor de risc care pot afecta starea de legalitate, menţinerea ordinii de drept, precum şi climatul de exercitare neîngrădită a drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale ale cetăţenilor, ca valori de securitate naţională potrivit proincipiilor şi normelor democratice statornicite prin Constituţie”, se arată în document.

Fostul preşedinte al CSM, Alina Ghica, unul dintre semnatarii protocolului încheiat între instituţia pe care a reprezentat-o şi SRI, a declarat că acest demers a fost unul necesar, în contextul cadrului legal de la acea vreme, subliind că niciodată Consiliul nu a furnizat informaţii către SRI.

„Discuţiile privind oportunitatea încheierii unui protocol cu Serviciul Român de Informaţii au fost iniţiate în 2011. Pe tot parcursul anului 2011, au avut loc dezbateri publice pe această temă în cadrul unei comisii din Consiliul Superior al Magistraturii. În 2012, doar s-a concretizat semnarea acestui protocol. Cadrul legal privind accesul la informaţii clasificate era diferit în 2012 faţă de anul 2014, din momentul intrării în vigoare a noului Cod de Procedură Penală, care a oferit accesul la informaţii clasificate tuturor magistraţilor”, a declarat Alina Ghica, pentru Mediafax.