Fostul ministru de Finanţe Ioana Petrescu, despre legea salarizării unitare: Actualul proiect pare mult prea ambiţios

În acelaşi timp, Ioana Petrescu explică de ce o nouă lege a salarizării este absolut necesară şi aşteptată de majoritatea bugetarilor:

„În primul rând, pentru că salarizarea în sistemul public este haotică. Legea salarizării unitare nu s-a aplicat integral, salariul minim a crescut, unele sporuri au dispărut, altele s-au reintrodus și, ca atare,  s-a ajuns la anomalii în care persoane fără studii câștigă mai mult decât cele cu studii superioare, iar șeful câștigă mai puțin decât subalternul. Când eram ministru, una dintre consilierele mele câștiga cu vreo 3.000 de lei mai mult decât mine. Si nu era singura din minister în această situație. De fapt, aproximativ 20% din angajații Ministerului Finanțelor câștiga mai bine decât ministrul.

În al doilea rând, pentru că unele salarii sunt atât de mici încât nu putem atrage și păstra profesioniști în poziții cheie la stat. Două povești reale încă mă mai „urmăresc” și azi. Într-un minister mai mic, căruia nu-i voi da numele, nu exista niciun specialist in domeniul juridic. Toate documentele care ajungeau la Ministrul de Finanțe și la Ministrul de Justiție pentru  avizare erau întoarse la acest minister pentru a fi refăcute. Să ne înțelegem, existau pe statul de plată angajați la departament juridic in acel minister, dar salariile erau atât de mici, încât niciun specialist cu minime competențe juridice care putea să găsească un loc de muncă oriunde altundeva nu stătea acolo. Ca atare, cei care rămâneau, nu erau în stare să scrie un act normativ corect. Până la urmă, s-a ajuns la soluția de a împrumuta (cu ziua sau prin delegare, situație în care delegatul își păstrează salariul cel mai mare dintre cele două locuri de muncă) experți juridici de la Ministerul Justiției pentru a ajuta la scrierea actelor din acel minister.  Altă poveste reală este despre un alt minister, mai tehnic decât primul, unde aveau nevoie de doctori în știință. Îmi povestea un secretar de stat de la acel minister ca are un doctor în știință bun pe care încearcă să îl păstreze, dar salariul lui este atât de mic, încât, o dată pe an, angajatul pleacă în Grecia să culeagă măsline pentru a-și suplimenta venitul.  Este normal ca cetățeanul să dorească performanță de la funcționarii publici, dar înainte de a le cere asta, este esențial să îi plătim decent!

Această lege este necesară și pentru că trebuie să încercam să păstram specialiștii în țară. 3 milioane de romani au plecat din țară în ultimii 10 ani. Ca să inversam acest trend, trebuie să facem ca salariile pentru munca prestată în România să fie mai atractive, mai ales în domenii cheie, precum învățământul și sănătatea. Nu  este nevoie de o remunerare la același nivel ca în statele mai dezvoltate din Europa, pentru ca cei care rămân în țară au și alte avantaje, precum  costuri mai mici decât afară și o viață alături de familie, dar salariile din România trebuie să se apropie de nivelul european.

Alte articole

Legea salarizării unitare taie sau reduce sporurile şi vine cu 12 trepte de salarizare. Noile lefuri, negociate în PNRR

Se taie sporurile, veste proastă pentru bugetarii care aproape îşi dublau leafa prin acest artificiu

Nu în ultimul rând, o creștere a salariilor este necesară pentru că a devenit din ce în ce mai greu pentru angajatori să găsească forță de muncă. INS anunța de curând ca rata șomajului în luna februarie a fost de 5,4%, cea mai redusă din ultimele doua decenii. Asta este o veste bună pentru economie, dar proastă pentru angajatori, care vor fi nevoiți să crească salariile pentru a atrage angajați”, scrie pe blogul său Ioana Petrescu. 

Fostul ministru vorbeşte şi despre ce efecte ar putea avea noua lege a salarizării:

„Un studiu realizat de Banca Central Europeană demonstrează ca o mărire de 1% la salariile de la stat duce la creștere de 0,1% a salariilor din mediul privat. Deci, ca urmare a creșterii salariilor la stat, ne putem aștepta ca și  angajatorii privați să crească salariile.

În măsura în care salariile mici de la stat cresc mai mult decât cele mari, așa cum a declarat în multiple rânduri ministrul Lia Olguța Vasilescu, atunci vom observa o reducere a inegalității veniturilor. Conform Eurostat, 20% dintre cei mai bine plătiți români câștigă de 8,3 ori mai mult decât 20% dintre cei mai prost plătiți români, ceea ce ne poziționează ca țara cu cea mai mare inegalitate de venituri din UE. Cu siguranță, orice măsură menită sa remedieze aceste discrepanțe e binevenită.

O creștere a salariilor de la stat, cât și în privat, poate ajuta la reducerea deficitului fondului public de pensii. De câțiva ani, acest fond are mai multe cheltuieli decât contribuții, pentru că avem o populație îmbătrânită, evaziune fiscală pe piața muncii și migrație puternică a forței de muncă în afara granițelor. Salarii mai mari  pe piața oficială a muncii (nu la negru), înseamnă mai mult CAS plătit, deci, mai multe contribuții de pensii.

O astfel de lege a salarizării, în care oamenii vor avea venituri mai mari,  poate încuraja consumul și poate chiar crearea unor conturi de economii. Consumul mai mare poate duce la un PIB mai mare, în lipsa altor factori negativi pe piață„, spune Ioana Petrescu.

De asemenea, fostul ministru al Finanţelor Ioana Petrescu enumeră şi câteva pericole care pândesc România odată cu intrarea în vigoare a noii legi a salarizării:

„O astfel de creștere semnificativă a salariilor atât în sistemul public, cât și cel privat, poate duce la inflație. Asta înseamnă, că salariul real (ajustat cu inflația) să fie mult mai mic decât cifrele anunțate de Liviu Dragnea, adică, mai pe românește, salariul crește, dar cresc și prețurile, deci puterea de cumpărare a românului nu va crește atât de mult pe cât lasă impresia cifrele prezentate de președintele PSD.

O alta problemă ar fi creșterea deficitului la bugetul de stat. Deja bugetul pe acest an este realizat pe un deficit de 2,98% din PIB, foarte aproape de deficitul maxim de 3%, pe care nu avem voie sa îl depășim, conform Tratatului de la Maastricht. Bugetul pentru anul 2017 este fundamentat pe venituri bugetare de 254 mld lei, cu 23 mld mari mult decât încasările din anul 2016. În primele trei luni ale acestui an, s-au încasat doar 50 mld lei, adică 1,3% mai mult decât anul trecut, în condițiile in care Guvernul s-a angajat în buget că va incasa cu 15% mai mult la bugetul de stat si cu 14% mai mult la bugetul general consolidat decât anul trecut. Deci, dacă se menține același ritm de încasări și în următoarele trei trimestre, se va colecta sub nivelul prognozat în bugetul pe anul 2017. În condițiile în care cheltuielile cu salariile vor crește și încasările la buget nu vor ține  pasul cu estimările mult prea optimiste de venituri, riscăm un deficit mai mare decât 3%, și, implicit,  posibile sancțiuni ale Comisiei Europene.

Este adevărat că ministrul Vasilescu a promis o creștere treptată a salariilor și doar o mică creștere în acest an.  “De la 1 iulie vor mai fi niște creșteri nu foarte semnificative. De la 1 ianuarie 2018, media de creștere a salariilor este de 25%, mai puțin sănătatea care intră cu toți banii pe care ar fi trebuit să îi primească din 2020 – le cresc salariile din 2018, dar se opresc până în 2021, nu vor mai avea nicio creștere salarială și este vorba și de educație cu 50%, unde ne am angajat ca să fie creștere“, a declarat ministrul la un post de televiziune. Însă măririle sunt foarte ambițioase și riscă să nu poată fi realizate, conform planului, în anii următori„, este de părere Ioana Petrescu.

Ioana Petrescu nu se dă în lături nici de la a da câteva sfaturi Guvernului, sfaturi ce ar trebui puse în aplicare înainte de intrarea în vigoare a noii legi a salarizării:

„Cel mai înțelept ar fi ca Guvernul sa vina întâi cu masuri clare de reducere a evaziunii si creștere a veniturilor. Să implementeze măsuri structurale menite să accelereze creșterea economică. O astfel de măsură ar putea fi  îmbunătățirea  managementului  companiilor de stat prin înființarea un fond de investiții profesionist. Din păcate, acest lucru nu se poate implementa de pe o zi pe alta și efectele ar fi vizibile doar în timp.   Mai exact, cred că Guvernul trebuie să implementeze  acele masuri menite să aducă mai mulți bani la buget cât mai repede, să măsoare efectele lor și abia după ce constată că există mai mulți bani în vistierie, să se înhame la măsuri cu impact bugetar uriaș. În acest fel, se va asigura că o noua lege a salarizării nu va avea același destin precum cea de dinainte, care nu a putut fi aplicată integral„, conchide Ioana Petrescu.