Fostul procuror Angela Nicolae, ARESTATĂ din nou. DNA: A plasat activitatea infracţională în spaţiul VIRTUAL

Propunerea de arestare preventivă a fost formulată de DNA, care o acuză pe Angela Nicolae că nu a respectat obligaţiile impuse de instanţă atunci când a fost eliberată din arest sub control judiciar.

Potrivit unui comunicat al DNA, Angela Nicolae este acuzată că a pretins de la liderul unei reţele de evaziune fiscală, Ghaziri Rami, direct şi prin intermediul fiului său, Daniel Nicolae, sume de bani totalizând 111.715 lei şi 1.500 euro.

În schimbul banilor, Angela Nicolae a promis că va interveni pe lângă judecătorii din cadrul CEDO şi pe lângă procurori, astfel încât să îi determine să pronunţe hotărâri favorabile lui Ghaziri Rami şi firmei sale.

Pe 28 octombrie 2013, la propunerea DNA, Angela Nicolae a fost arestată preventiv, fiind apoi trimisă în judecată în decembrie 2013.

Alte articole

DNA a dat iama în firmele de ride-sharing: trei administratorii au fost reţinuţi, alţi trei fiind plasaţi sub control judiciar. Prejudiciul este imens

Nelu Tătaru, acuzat de luare de mită, a fost pus sub control judiciar şi are interdicţia de a profesa

Angela Nicolae a stat în arest preventiv până la data de 27 mai 2014, când măsura arestului preventiv a fost înlocuită cu arestul la domiciliu, după care, pe 20 iunie, instanţa de fond a dispus ca ea să fie judecată sub control judiciar, printre motivele invocate fiind că trebuie să aibă grijă de sănătatea fiilor săi.

DNA arată că, la câteva zile după ce a beneficiat de punerea în libertate, Angela Nicolae s-a plasat ‘în spaţiul public virtual şi, într-un mod agresiv ca limbaj scris, şi-a făcut apărări, a invocat excepţii şi cereri în acest cadru pe care şi l-a ales, altul decât cel legal procesual’.

Procurorii susţin că Angela Nicolae a publicat cinci ‘aşa-numite scrisori deschise’, în care a promovat injurii, denigrări şi a acuzat procurorul şi instanţa de fond că au împiedicat administrarea probelor în cazul său.

DNA mai declară că Angela Nicolae ‘s-a situat, în mod voluntar, în poziţia în care, în faţa instanţei, a uzat de dreptul la tăcere, pentru a nu se incrimina (evident şi-a exercitat un drept prevăzut de lege), a solicitat timp pentru pregătirea apărării, care i-a fost acordat de două ori, în cele şase termene ale cauzei, şi a solicitat să fie luată o măsură preventivă mai uşoară, care să-i ofere o posibilitate eficientă de administrare a probatoriului, pregătire a apărării şi îngrijire a băieţilor bolnavi, dar în realitate, din analiza cronologică a atitudinii sale, rezultă că aceste motive au fost doar un pretext, deoarece întreaga poziţie procesuală bazată pe afirmaţii nereale a realizat-o în spaţiul public virtual, şi nu în cel procesual’.

În opinia DNA, Angela Nicolae a avut un comportament procesual incompatibil condiţiilor măsurii controlului judiciar sub care se află.

‘Deşi în faţa instanţei a susţinut că doreşte să aibă grijă de copii, să-şi formuleze apărări, o durată consistentă de timp (15 iunie 2014 – 22 august 2014) a lansat, prin intermediul unor scrisori deschise, acuzaţii susţinând în mod nereal că nu are posibilitatea să-şi formuleze apărări în justiţie, deoarece abuziv a fost reţinută de procurori, abuziv a fost arestată 7 luni de către instanţa supremă.

Prin urmare, în etapa derulării cercetării judecătoreşti în stare de arest la domiciliu şi control judiciar, întinsă pe mai multe luni, inculpata a plasat activitatea infracţională pentru care este judecată, în spaţiul public virtual, exploatând aspectele din viaţa sa profesională, tocmai pentru a crea convingerea că activităţile sale nu aparţin sferei infracţionale.

Natura şi gravitatea faptelor pretins comise, dar mai ales comportamentul procesual al inculpatei Nicolae Angela Eugenia pe durata măsurilor preventive mai uşoare, demonstrează eşecul acestor măsuri preventive mai puţin intruzive.

Răspunsul în cazul acestui gen de comportament procesual trebuie să fie unul tranşant şi lipsit de echivoc, mai ales în condiţiile în care modelul negativ de conduită este extrem de uşor propagabil şi generează recrudescenţa actelor de negare a justiţiei. În aceste condiţii menţinerea măsurii preventive mai puţin intruzive faţă de inculpată ar avea cu uşurinţă semnificaţia unei cauze de impunitate şi de credibilitate a susţinerilor false lansate”, mai arată DNA.