Jurnalistul relatează că, în 2000. Hoffmann La Roche, cel mai mare producător european de medicamente, abia venit în România, îşi căuta locul în piaţă şi prezintă un mail provenit de la Departamentul Vânzări al companiei în care se spunea că CNAS a deblocat fonduri.
„Este vital să ştim din timp despre organizarea licitaţiilor mai ales pentru nefrologie şi oncologie, dacă ţinem cont că putem schimba soarta acestora în favoarea noastră”, se spunea în mailul prezentat de medium.com.
Un protocol intern al companiei din 2001 citat de medium.com, le cerea angajaţilor să afle informaţii pentru a putea întelege modul în care Caietul de Sarcini este conceput şi care sunt nevoile specifice ale acelui client. Datele căutate erau: preţuri competiţie, ofertanţi competiţie şi acţiunile acestora, discuţie cu distribuitorul nostru şi ce s-a angajat acesta să facă.
Într-un document Excel ataşat unui astfel de mail, la poziţia 19, jurnalistul relatează că a găsit un înalt funcţionar al statului, şeful de-atunci al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), menţionat cu o mită de 5.000 de dolari „indexată ca plătită”.
CNAS a fost înfiinţată în 1999, iar al treilea şef pe care l-a avut a fost profesorul Eugeniu Ţurlea. A lucrat din 2001 până în 2008 în Sănătate. A fost, pe rând, şeful Casei, Secretar de Stat şi consilier ministerial.
În dreptul funcţionarului scrie: „bribe NHIH — institutional promotion”. în traducere „mită CNAS — promovare insituţională”.
Conform medium.com, a fost semnat şi un contract pentru aceşti bani, înregistrat intern cu numărul 248/2002.
Întrebat ce a prestat pentru Hoffmann – La Roche în schimbul acestei sume, Ţurlea nu a răspuns. Nici întrebării şi nici unei solicitări de interviu.
Infracţiunea s-a prescris, astfel că nici fostul şef CNAS şi nici reprezentanţii Hoffmann – La Roche nu mai pot fi traşi la răspundere de magistraţi.