Fostul şef al SRI Alba, achitat de Curtea de Apel

Alţi 24 de inculpaţi din acest dosar au primit pedepse cu închisoarea. Zece dintre aceştia, care nu aveau antecedente penale, au primit pedepse principale cuprinse între 1 an şi 2 luni până la 4 ani închisoare cu suspendarea, sub supraveghere a executării pedepselor, potrivit purtătorului de cuvânt al Curţii de Apel Alba Iulia, Cosmin Muntean. Alţi 14 inculpaţi au fost condamnaţi la pedepse principale cuprinse între 3 ani şi 2 luni închisoare până la 11 ani închisoare cu executare. Pentru un inculpat care a decedat între timp instanţa a dispus încetarea procesului penal.

Curtea de Apel a hotărât achitarea lui Tarnu şi Schiau de sub învinuirea săvârşirii infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat şi infracţiunii de favorizare a infractorului în baza art.16 alin.1 lit.a Cod Procedură Penală (fapta nu există).

Hotărârea Curţii de Apel Alba Iulia nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel în termen de zece zile de la comunicare, iar competenţa de soluţionare a apelului revine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Potrivit procurorilor DIICOT, inculpaţii au făcut parte dintr-o grupare infracţională specializată în săvârşirea de furturi de utilaje din state ale Uniunii Europene, creând astfel un prejudiciu de peste 4,5 milioane de euro. În cauză s-au constituit 18 părţi vătămate, exploatări agricole din Franţa, Italia, Olanda şi Grecia, de unde au fost furate utilajele.

Alte articole

Răsturnare de situație în cazul fraților Tate. Curtea de Apel București retrimite dosarul la DIICOT

Percheziții de amploare în toată țara. 200 de persoane vor fi audiate

Tarnu şi Schiau au fost reţinuţi pentru 24 de ore la începutul lunii mai 2011. Potrivit anchetatorilor, cei doi, în virtutea funcţiilor deţinute, ar fi acordat sprijin unui om de afaceri dn Alba Iulia şi l-ar fi informat cu privire la momentul efectuării unor activităţi procedurale şi procesuale în cauză, activitatea lor fiind de natură să îngreuneze cercetările care se efectuau în dosarul penal instrumentat de către DIICOT.

Anchetatorii au susţinut că o parte dintre membrii grupării aveau rolul de a identifica utilajele agricole, modalitatea de păstrare şi depozitare folosită de proprietari, căile de acces pentru pătrunderea prin efracţie, existenţa unor sisteme de alarmă sau de urmărire GPS. După executarea acestor operaţiuni, inculpaţii sustrăgeau utilajele şi întocmeau în fals facturile şi documentele de transport necesare introducerii în România. Liderii grupului contactau apoi firmele de transport şi identificau potenţialii cumpărători. Utilajele erau valorificate de către inculpaţi la preţuri mult sub valoarea reală, după contrafacerea seriilor de identificare.