Virgil Măgureanu a ajuns la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în jurul orei 9.10, fiind chemat de procurorii militari pentru a-i aduce la cunoştinţă că i s-a schimbat încadrarea din suspect în inculpat în dosarul Mineriadei şi că este acuzat de infracţiuni contra umanităţii.
Procurorii militari cheamă la audieri toate persoanele puse sub acuzare în acest dosar.
Începând din 11 ianuarie au fost la PICCJ pentru a lua la cunoştinţă că sunt inculpaţi fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu, Adrian Sârbu, fost şef de cabinet şi consilier al primului-ministru în iunie 1990, şi Miron Cozma, toţi fiind acuzaţi de infracţiuni contra umanităţii.
Şi Andrei Pleşu, fost ministru al Culturii în iunie 1990, a fost audiat în calitate de martor în acest dosar.
Fostul preşedinte Ion Iliescu a venit, luni, la Parchetul instanţei supreme, fiind citat pentru a fi audiat în dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990, în care a fost pus sub acuzare pentru infracţiuni contra umanităţii, alături de mai multe persoane, printre care Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu şi Miron Cozma.
Ion Iliescu, urmărit penal în dosarul Mineriadei, declara la sfârşitul anului trecut că nu are nimic să îşi reproşeze din acea perioadă. Ba mai mult, acesta a spus că oamenii sunt liberi să cerceteze ce s-a petrecut atunci şi că el este deschis la dialog.
Citeşte şi: Gelu Voican-Voiculescu, audiat în dosarul Mineriadei
Procurorii militari au decis în decembrie să înceapă urmărirea penală pe numele lui Ion Iliescu, dar şi a altor 13 factori de decizie din acele vremuri. Fostul preşedinte este acuzat de infracţiuni contra umanităţii. 4 oameni au murit şi 1200 au fost răniţi în evenimentele din iunie 1990.
Tot în dosarul Mineriadei au mai fost puşi sub inculpare si fostul premier Petre Roman, fostul director al SRI Virgil Măgureanu şi fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu.
Faptele au fost anchetate din 1997 de procurori militari şi civili, în mai multe dosare în care au fost audiaţi sute de martori şi alte câteva zeci de persoane au fost puse sub învinuire, fără însă ca persoane care au fost în atenţia anchetatorilor să fie puse sub acuzare pentru cei patru morţi şi peste 1.200 de oameni bătuţi şi reţinuţi atunci ilegal.
Dosarul Mineriadei este în faza finală de soluţionare
“Dosarul Mineriadă se află în faza finală de soluţionare şi, după ce se vor administra probele care mai sunt de administrat şi se vor verifica apărările ce se vor formula în cauză, se va emite legală şi temeinică”, a spus procurorul general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Augustin Lazăr, înainte de începerea şedinţei Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Augustin Lazăr a preconizat că, în dosarul Mineriadei, procurorii ar putea da o soluţie în primele luni ale anului viitor.
Ce spun procurorii
În dosarul cunoscut sub numele de „Mineriada 13 – 15 iunie 1990”, prin ordonanţa din 23 decembrie 2016, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale, pentru infracţiuni contra umanităţii, a lui Ion Iliescu, la data faptelor preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională şi preşedinte al României, a fostului premier Petre Roman, fostului viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu, fostului director al Serviciului Român de Informaţii Virgil Măgureanu, fostului prim-vicepreşedinte al Frontului Salvării Naţionale Nicolae Dumitru şi generalul în rezervă Mugurel Cristian Florescu, fost adjunct al procurorului general al României şi şef al Direcţiei Procuraturilor Militare.
Din probatoriul administrat în cauză a rezultat că, în perioada 11 – 15 iunie 1990, inculpaţii au decis, organizat şi coordonat un atac generalizat şi sistematic, lansat împotriva unei populaţii civile, respectiv împotriva manifestanţilor din Piaţa Universităţii din Bucureşti, precum şi a populaţiei municipiului Bucureşti, atac în care au implicat participarea forţelor armate ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, Serviciului Român de Informaţii, precum şi a unui număr de peste zece mii de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării.
În urma atacului au fost ucise prin împuşcare patru persoane şi au fost rănite prin împuşcare alte trei, „fapte ce constituie şapte acte materiale ale infracţiunii”, a mai spus procurorul Marian Lazăr.
De asemenea, 1.269 de persoane au suferit vătămări ale integrităţii fizice sau psihice, iar 1.242 au fost private de dreptul fundamental la libertate, pe motive de ordin politic, „fapte ce constituie tot atâtea acte materiale ale infracţiunii”.