Fostul şef şi doi angajaţi ai Penitenciarului Oradea sunt cercetaţi pentru fraudarea instituţiei

Corpul de Control al Ministerului Justiţiei a verificat Penitenciarul Oradea anul trecut, când ministru era Ana Birchall, iar între neregulile descoperite, cea mai descalificantă e fraudarea bugetului de către directorul Marius Hliban, cercetat de Parchetul Oradea pentru înşelăciune şi fals intelectual.

Peste 1 milion de ore suplimentare neplătite au adunat, din 2017 până în iunie 2019, angajaţii celor 45 penitenciare, centre de detenţie şi centre educative ale Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. În condiţiile în care organigramele gem de posturi de conducere, iar cele de execuţie sunt deficitare comparativ cu volumul de activitate, gardienii au şi desfăşurat mai multe proteste în cursul anului 2018, inclusiv în Oradea, cerând să le fie plătită munca în plus.

În timp ce personalul operativ de aici a trebuit să lucreze şi în timpul liber pentru a asigura paza, supravegherea şi transportul deţinuţilor, fără a-şi primi banii pe cele 103.104 ore suplimentare din ianuarie 2017 până în februarie 2019, directorul şi-a însuşit bani nemeritaţi sub motiv că ar fi prestat ore suplimentare. Doar pe hârtie, a constatat Corpul de Control al Ministerului Justiţiei, sesizat la începutul anului trecut de liderul Sindicatului din Penitenciarul Oradea, subcomisarul Călin Ardelean. 

Directorul Marius Hliban a abuzat de funcţie pentru a-şi adăuga salariului generos (12.596 lei lunar, brut) sporuri sub pretextul că ar fi muncit peste program, când remuneraţia este de 75% peste cea obişnuită.

Alte articole

Avertismentul ING pentru clienţi. Fraudele care se folosesc de numele unor persoane faimoase pentru a-i păcăli pe români

Flanco îşi avertizează clienţii. O nouă înşelătorie de tip phishing se foloseşte de numele companiei

Fost şef de secţie la Penitenciarul Botoşani, Hliban a fost numit director la Oradea pe 1 mai 2017, prin detaşare, pe 6 luni, iar apoi păstrat în funcţie prin înnoiri succesive ale ordinelor de împuternicire, deşi a excelat într-o singură direcţie: acumularea „unui număr mare de ore suplimentare, cu predilecţie în zilele de repaus săptămânal (n.r. – sâmbăta şi duminica) şi în zilele de sărbători legale”, cum arată raportul Corpului de Control. Documentul precizează că între mai 2017 şi aprilie 2018, „exercitând cu rea credinţă prerogativele funcţiei”, directorul a strâns 255 ore suplimentare, încasând necuvenit suma de 6.277 lei.

Directorul a fost înscris cu ore suplimentare în Centralizatorul lunar al activităţilor prestate în weekend şi de sărbători, chiar dacă în Registrul de intrări-ieşiri de la poarta de acces din Parcul Traian nici măcar nu figura ca intrat în unitate în zilele respective.

Culmea, directorului îi erau „contorizate” ore suplimentare chiar şi când era în concediu de odihnă! Inspectorii MJ au descoperit, de pildă, că „potrivit Deciziei de Zi pe Unitate nr. 107/09.06.2017 întocmită pentru zilele de 10, 11 şi 12 iunie 2017, directorul se afla în concediu de odihnă, iar în această perioadă unitatea a fost condusă de directorul adjunct, comisarul şef Lucian Ţîrţiu, dar figurează în Centralizatorul orelor suplimentare pentru data de 11 iunie”. Aceeaşi „reţetă” a fost repetată ulterior şi în zilele de 8 şi 22 octombrie, când Hliban era tot în concediu, iar la comandă se afla acelaşi Ţîrţiu.

În total, au constatat reprezentanţii MJ, au existat 75 zile în care directorul a beneficiat de ore suplimentare chiar dacă nu exista nicio dovadă că ar fi intrat în unitate. În alte situaţii, după cum au declarat subofiţerii de la poartă, atunci când directorul se prezenta la serviciu în afara programului de lucru, stătea o oră sau chiar mai puţin, dar era pontat „8 ore sau mai mult”.

Hliban a susţinut că până în iunie 2018 pontarea orelor suplimentare efectuate de directorii penitenciarelor nu ar fi fost reglementată şi că la Oradea exista „cutuma” pontării de către un agent sau un ofiţer de secretariat.

Inspectorii au subliniat, însă, că Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 821/2015 prevede clar că orele suplimentare puteau fi efectuate şi plătite numai dacă ar fi existat un ordin în acest sens al directorului general al ANP. Or, Hliban nu desfăşurase nicio activitate suplimentară care să nu fi putut prestată în cadrul programului normal şi nici nu a avut aprobarea şefului ANP, singurul scop fiind să-şi rotunjească veniturile: „Activităţile derulate din proprie iniţiativă sâmbăta, duminica şi de sărbători legale fără autorizarea superiorilor ierarhici, dublate de obţinerea drepturilor salariale aferente, pot crea aparenţa că aceste activităţi au avut ca scop obţinerea în mod nelegal a unor drepturi de natură salarială”.

Mai mult, inspectorii au consemnat că însuşi Hliban şi-a motivat prezenţa în unitate în afara programului prin „îndeplinirea atribuţiilor generale”, dar acestea „ar trebui să se realizeze în cadrul programului normal, înscriindu-se în sfera activităţilor curente, nu a unora cu caracter excepţional”. De altfel, raportul întăreşte că erau necesare „motive excepţionale pentru a justifica prezenţa în unitate în zilele de repaos săptămânal şi de sărbători”, ceea ce n-a fost cazul.

Potrivit inspectorilor, pontarea nelegală au făcut-o două subalterne de la secretariatul Penitenciarului, agenta Lavinia Bitiş (mai – noiembrie 2017) şi inspectorul principal Adina Bîrda. Pe prima nu au audiat-o deoarece era în concediu de maternitate, iar cealaltă a declarat că „pontajele în cazul directorului au fost întocmite în baza dispoziţiilor verbale ale acestuia”.

De altfel, un detaliu relevant e că „morişca” orelor suplimentare a încetat în aprilie 2018, după ce conducerea ANP i-a cerut directorului un raport pe această temă, scrie ebihoreanul.