Fostul vicepremier Sevil Shhaideh, audiata la DNA în dosarul Belina

Sevil Shhaideh a fost chemată de procurori la sediul DNA pentru a fi informată cu privire la o eroare materială din expertiza asupra prejudiciului.

Ea a spus că prejudiciul a fost diminuat, fără a putea preciza până la ce valoare.

DNA anunţa în 25 aprilie că fostul vicepremier Sevil Shhaideh, în prezent consilier al premierului Viorica Dăncilă, este urmărită penal pentru abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, în dosarul „Belina”. De asemenea, a fost începută urmărirea penală şi împotriva unui director din Ministerul Dezvoltătii şi Regionale şi Administraţiei Publice şi a fostului şef al Consiliului Judeţean Teleorman Adrian Gâdea. Procurorii spun că în 2013, prin acţiunea concertată a unor persoane cu funcţii publice, părţi din Insula Belina şi Braţul Pavel au trecut ilegal din proprietatea statului în proprietatea judeţului Teleorman şi în administrarea CJ Teleorman, pentru ca, doar la câteva zile, să fie închiriate tot ilegal unei firme private.

Citeşte şi: DNA pune sechestru pe averea lui Sevil Shhaideh, urmărită penal în dosarul Belina

Alte articole

Primarul oraşului Sinaia, Vlad Oprea, vizat de percheziţii DNA. Bolojan: Instituţiile statului îşi fac datoria şi fiecare cetăţean trebuie să răspundă pentru ceea ce face

DNA a dat iama în firmele de ride-sharing: trei administratorii au fost reţinuţi, alţi trei fiind plasaţi sub control judiciar. Prejudiciul este imens

Potrivit DNA, s-a dispus schimbarea încadrării juridice şi punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de Sevil Shhaideh, la data faptelor secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP), pentru abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave, şi faţă de Ionela Stoian (fostă Vasile) director în MDRAP, tot pentru  abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave.

De asemenea, s-a dispus schimbarea încadrării juridice şi extinderea acţiunii penale în cazul fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman Adrian Ionuţ Gâdea, pentru complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit şi participaţiei improprii la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, cu consecinţe deosebit de grave.

Pe 14 mai, DNA a pus sechestru pe averea lui Shhaideh, în vederea recuperării prejudiciului adus statului român şi Consiliului Judeţean Teleorman, estimat la 5.646.237 lei, în cazul în care aceasta va fi declarată vinovată.

Conform procurorilor DNA, în anul 2013, prin acţiunea concertată a unor persoane cu funcţii publice, părţi din Insula Belina şi Braţul Pavel (cu suprafaţă de 278,78 ha, respectiv 45 de hectere), situate în albia minoră a Dunării, au trecut ilegal din proprietatea statului în proprietatea judeţului Teleorman şi în administrarea Consiliului Judeţean Teleorman, pentru ca, doar la câteva zile, să fie închiriate tot ilegal unei firme private. Pentru realizarea transferului de proprietate a fost adoptată H.G. 943/2013, act prin care au fost încălcate o serie de dispoziţii legale. Fiind situate în albia minoră a Dunării, Insula Belina şi Braţul Pavel fac parte din domeniul public al statului prin efectul legii şi al Constituţiei, prin urmare nu puteau fi trecute în proprietatea vreunui consiliu judeţean prin Hotărâre de Guvern, ci doar prin lege.

Procurorii DNA spun că în perioada 23 septembrie 2013 – decembrie 2013, în calitate de secretar de stat, Sevil Shhaideh, a iniţiat, a fundamentat, a introdus pe circuitul de avizare şi a prezentat Guvernului pentru aprobare un proiect de Hotărâre de Guvern (H.G. 943/2013), precum şi nota de fundamentare pe care a semnat-o, în calitate de iniţiator. Pe baza acestor acte s-a aprobat transmiterea unor părţi din Insula Belina şi Braţul Pavel către domeniul public al judeţului Teleorman şi administrarea Consiliului Judeţean Teleorman. Aceasta, în condiţiile în care Sevil Shhaideh cunoştea că în acest mod întocmeşte acte care încalcă o serie de dispoziţii legale, respectiv Constituţia, Legea apelor, Legea 213/1998 privind bunurile proprietate publică, O.U.G. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale „Apele Române”, Legea 24/2000.

Mai mult, Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Justiţiei formulaseră observaţii pe parcursul circuitului de avizare prin care semnalau că există aspecte de nelegalitate în ceea ce priveşte transferul, aspecte care au fost ignorate, mai arată DNA.

La rândul său, Ionela Vasile Stoian, în calitate de director la MDRAP – Direcţia Juridică, Relaţia cu Parlamentul şi Relaţii Internaţionale, a sprijinit demersurile nelegale, prin faprul că nu a întocmit note referitoare la observaţiile pe care le-au făcut cele două ministere avizatoare (Ministerul Justiţiei şi cel al Finanţelor Publice), nu a respectat reglementările privind circuitul de avizare, a contribuit la crearea unei reprezentări false M.F.P. şi M.J. referitor la contactele de închiriere deja existente.

Anterior acestor demersuri, suprafeţe din Insula Belina şi Braţul Pavel fuseseră închiriate prin contracte unei firme private şi unei persoane.

„Pentru a nu atrage atenţia administraţiei publice centrale cu privire la existenţa unor interese ale acelei firme private referitor la insula Belina şi Braţul Pavel, s-a dorit obţinerea unor extrase de Carte funciară „curate”, în care să nu apară contractele de închiriere având ca părţi Administraţia Apele Române şi această societate comercială. Această activitate a fost coordonată de Gâdea Ionuţ, la data faptei preşedinte al CJ Teleorman, care a solicitat Administraţiei Naţionale „Apele Române” avizarea favorabilă a transferului menţionat, a ignorat existenţa extraselor de carte funciară care conţineau sarcinile firmei private, a coordonat înlocuirea acestora cu nişte extrase de carte funciară noi, care nu mai prevedeau contractele de închiriere, şi-a însuşit prin semnătură proiectul de notă de fundamentare în care era trecut, necorespunzător adevărului, că imobilele nu sunt grevate de sarcini”, mai notează procurorii anticorupţie.

De asemenea, în perioada iunie 2013 – septembrie 2013 ,Gâdea a promovat un proiect de hotărâre de consiliu judeţean privind transferul Insulei Belina şi Braţului Pavel în proprietatea judeţului Teleorman şi în administrarea Consiliului Judeţean, a iniţiat un proiect de hotărâre de guvern reţinând, în mod vădit contrar legii, legalitatea proiectului cu caracter individual ce se va numi H.G. 943/2013, având cunoştinţă despre încălcarea dispoziţiilor legale care reglementează normele de tehnică legislativă, a trimis neoficial către M.D.R.A.P. documente emanând de la CJ Teleorman în formă de proiect, unele nesemnate şi în lipsa adoptării unei hotărâri de consiliu judeţean.

Astfel, s-a creat un prejudiciu statului român de 3.237.800 de lei, reprezentând valoarea totală a celor două bunuri imobile ieşite din patrimoniul statului.

În cursul lunii ianuarie 2014, după adoptarea HG 943/2013 prin care se consfinţea trecerea Insulei Belina şi a Braţului Pavel în proprietatea judeţului Teleorman şi în administrarea Consiliului Judeţean, în calitate de preşedinte al CJ Teleorman, Adrian Gâdea a făcut demersuri astfel încât, pe baza HG 943/2013, să creeze posibilitatea încheierii a trei contracte de închiriere între Consiliul Judeţean Teleorman, pe de o parte, şi o societate comercială şi o altă persoană, pe de altă parte. Contractele, având ca obiect părţi din insula Belina şi braţul Pavel al fluviului Dunărea (în suprafaţă totală de 80 hectare), au fost încheiate pe o perioadă de 10 ani, fără organizarea unei licitaţii şi fără iniţierea şi parcurgerea procedurii de emitere a unei hotărâri de consiliu judeţean. Ca urmare a acestei din urmă fapte, prejudiciul creat în dauna judeţului Teleorman este estimat la valoarea de 5.646.237de  lei (defalcat pe contractul nr 1: 2.029.202,09 lei, contractul nr. 2: 2.743.880,93 lei şi contractul nr. 3: 842.364,76 lei), ceea ce reprezintă şi folosul obţinut de beneficiarii contractelor de închiriere, menţionează DNA.