Fostul vicepreşedinte al ASF Daniel Tudor, acuzat de colaborare cu Securitatea. L-ar fi turnat şi pe Dan Chişu

Potrivit cercetătorilor de la CNSAS, Tudor este titularul a două dosare de Fond, în primul dintre ele fiind recrutat în 1980, pe când era ghid pentru limbile franceză şi engleză în cadrul ACR.

Daniel Tudor ar fi fost recrutat de Direcţia a III-a a Securităţii, serviciul 7 „pentru supravegherea operativă a reprezentanţilor firmelor de turism străine, precum şi a turiştilor străini cu care venea în contact”, scrie news.ro.

Ţinta principală erau atunci pentru ghidul turistic care avea să devină, peste ani, vicepreşedinte al ASF, cetăţenii greci şi turci.

Un ofiţer de Securitate, căpitanul Nicolae Ursu, a arătat într-o notă că, înainte de a-l recruta pe Tudor, l-a vizitat chiar la el acasă, în vederea „cunoaşterii personale”. Angajamentul în cazul acestui prim dosar ar fi fost semnat de Daniel Tudor pe 27 septembrie 1980, cu pseudonimul „Dan”.

Alte articole

Creştere fabuloasă. Cine sunt cei 8 milioane de români care au bani mai mulţi în cont din februarie. Verifică AICI contul tău

Noi dezvăluiri în saga Euroins România: Cum 30 de milioane de euro în active s-au transformat în 300 de milioane de euro prin realitatea virtuală a Autorității de Supraveghere Financiară

Conform raportului întocmit după recrutare, datat 30 septembrie1980, Tudor a relatat „din proprie iniţiativă noi aspecte de interes operativ”. În acelaşi document, depus la dosar de CNSAS, se mai arată că „în prezent, informatorul se află în verificări pentru clarificarea unei sesizări din care rezultă că intenţionează să procure un paşaport fals contra sumei de 3.000 de dolari”.

Al doilea dosar de la Securitate al lui Tudor priveşte perioada când acesta a locuit în Belgia, după emigrare.

„După scoaterea sa din reţea şi emigrarea sa în Belgia, prin căsătorie, titularul a fost menţinut în contactul organelor de Securitate, iar începând din 1983 a furnizat materiale olografe semnate cu numele conspirativ «Georges», fiind reactivat şi inclus oficial în reţeaua informativă a Direcţiei a III-a în anul 1986”, se arată în cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti.

Şeful Securităţii, generalul Iulian Vlad, a dat personal un ordin pentru reincluderea lui Tudor în reţeaua informativă a Direcţiei a III-a, „după o analiză la nivelul conducerii direcţiei”.

Căsătoria lui Tudor cu cetăţeanul străin K.A. a fost aprobată şi facilitată de Securitate.

„Unitatea noastră opinează că cererea de căsătorie a sus-numiţilor să fie rezolvată favorabil, existând interese operative”, se arată într-o notă semnată la 16 august 1983 de căpitanul Constantin Mocanu.

După sosirea la Bruxelles, Daniel George Tudor ar fi fost contactat de mai mulţi români din exil şi întrebat de situaţia unor cunoştinţe care nu reuşeau să plece din ţară. Tot ce afla de la românii din diaspora, Tudor ar fi raportat în ţară, potrivit CNSAS.

Astfel, el ar fi relatat securităţii că un român stabilit în America a ameninţat cu un protest în faţa ambasadei Republicii Socialiste România (RSR) de la Washington, că, într-o seară, televiziunea belgiană a difuzat un reportaj de o oră în care „se denigra ţara pe plan politic şi economic”, precum şi despre o angajată a Maxitours (firmă belgiană de turism) care ar fi fost contactată de o echipă de jurnalişti locali care doreau să organizeze un voiaj în România pentru a face o vizită la Cluj Doinei Cornea.

„Georges” ar fi dat mai multe note informative şi despre fostul său coleg Dan Chişu, delegat în iunie 1987 la firma Nouvelles Frontieres. Într-unul dintre aceste documente, Daniel Tudor se arată nedumerit că Dan Chişu a obţinut cetăţenia franceză după numai o lună de la „o căsătorie de convenienţă” şi i-a făcut o caracterizare nu tocmai măgulitoare.

Referitor la acest aspecte, regizorul Dan Chişu a declarat, pentru News.ro, că nu a obţinut cetăţenia franceză după o lună, ci după şase.

În plus, despre Daniel Tudor, Chişu a spus că „pe atunci era măgulitor cu mine, deşi nu eram prieteni la nivelul la care insinua el”.

„Era un personaj dubios, avea foarte mulţi bani. Nu eram foarte buni prieteni. După Revoluţie ne-am revăzut o singură dată pe un ponton, nici nu cred că ne-am salutat. Nu este prima dată când găsesc în dosarele Securităţii referiri despre mine”, a spus Dan Chişu.

O altă notă informativă a lui Tudor privea o ghidă ONT care urmărea să se căsătorească cu un cetăţean francez.

Conform rapoartelor Securităţii, între 20 decembrie 1983 şi 20 februarie 1984, ofiţerii de legătură au avut cu „Georges” şapte întâlniri, acesta furnizând 13 materiale informative.

Oficial, Tudor a fost recrutat „în scopul penetrării firmei turistice belgiene Maxitours pentru contracaraarea acţiunilor ostile desfăşurate de Victor”, se mai arată în cererea de chemare în judecată, fără a se preciza cine este „Victor”.

Pe 22 august 1986, informatorul „Georges” a fost preluat de maiorul Traian Pascu, „care a obţinut şapte note scrise şi a relatat verbal alte informaţii de interes operativ, fiind înregistrate pe bandă magnetică”, se arată în documentele de la CNSAS.

Securitatea i-a făcut şi o serie de caracterizări lui Daniel George Tudor: „Este un element corect, ataşat de organele de Securitate. Este punctual la întâlniri şi îşi legendează corespunzător deplasările şi timpul cât absentează” şi „este discret, penetrant, apreciat în cercul său de relaţii, precaut şi preocupat de conspirarea legaturilor cu organele noastre. Se autoverifică şi are un simţ dezvoltat al autocontrolului”.

Pe 18 februarie 2016, George Daniel Tudor a fost reţinut de procurorii DNA după ce ar fi cerut trei milioane de euro de la un om de afaceri pentru a măslui rezultatele unui control la o firmă de asigurări. Din această sumă ar fi primit 300.000 de euro în trei tranşe, prin intermediul soţiei sale. Cei doi au fost trimişi în judecată pe 12 aprilie 2016, procesul fiind în faza de Camera preliminară la instanţa supremă.

Instanţa nu a stabilit încă un termen pentru începerea judecăţii.