Un tribunal de primă instanţă a interzis, anul trecut, publicarea celor 52 de fotografii în cauză, în virtutea legii asupra libertăţii de informare, invocând un aviz CIA care consideră că divulgarea acestora ar putea periclita siguranţa naţională.
„O fotografie poate valora cât o mie de cuvinte. Iar poate că un videoclip are o valoare şi mai mare”, a scris judecătorul James Boasberg, în sentinţa din aprilie 2012. „Cu toate aceastea, descrierile morţii şi funerariilor lui Osama bin Laden ar trebui să fie suficiente”, continua el.
Organizaţia conservatoare Judicial Watch, care a reclamat publicarea încă de la 2 mai 2011, la o zi după raidul asupra ascunzătorii liderului reţelei teroriste Al-Qaida, a făcut apel împotriva acestei hotărâri.
În recursul său, ea a apreciat că Guvernul „nu a demonstrat că publicarea unor imagini de la o înhumare demnă, în mare, ar putea, în mod raţional, să provoace prejudicii grave şi excepţionale securităţii naţionale”.
Organizaţia citează exemplul fotografiilor post-mortem ale lui Saddam Hussin, care, potrivit acesteia, nu au avut impact.
„Nu putem compara publicarea altor fotografii post-mortem cu impactul imaginilor post-mortem în care apare bin Laden, fondatorul Al-Qaida”, a replicat Departamentul Justiţiei, în răspunsul dat Curţii.
Subliniind că operaţiunea împotriva buncărului lui bin Laden a fost efectuată de către CIA şi că, astfel, serviciile americane de informaţii sunt implicate în acest caz, Guvernul apreciază că există „suficiente elemente care să ateste un prejudiciu real în eventualitatea în care documentele sunt publicate şi sprijină probabilitatea unor consecinţe grave în domeniul securităţii naţionale”.
În cadrul şedinţei de la Curtea de Apel de la Washington, Judicial Watch s-a străduit să demonstreze că fotografiile nu au fost clasificate corect, apreciind că nu trebuie să se limiteze chiar „orice ar putea să-i enerveze pe terorişti”, a declarat pentru CNN Tom Fitton, preşedintele organizaţiei.