În 2018, cel mai ridicat procentaj al femeilor în parlamentele naţionale se înregistra în Suedia (47%), Finlanda (42%), Belgia şi Spania (ambele cu 40%), Austria (37%), Danemarca şi Portugalia (ambele cu 36%) şi Italia (35%), iar cel mai scăzut în Ungaria (13%), Malta (15%), Cipru şi Grecia (18%) şi România (20%).
Pe teritoriul UE, procentajul bărbaţilor în parlamentele naţionale este considerabil mai ridicat decât al femeilor. Nicio ţară din UE nu are mai multe femei decât bărbaţi în parlamentele naţionale.
De asemenea, procentul femeilor membre ale guvernelor (miniştri sau secretari de stat) a crescut în UE de la 23% în 2003 la 30% în 2018.
Anul trecut, cel mai ridicat procentaj al femeilor membre ale guvernelor se înregistra în Spania şi Suedia (52%), Franţa (49%), Olanda (42%) şi Danemarca (41%), iar cel mai scăzut în Ungaria (7%), Malta (12%), Cipru, Italia şi Polonia (17,0%). Peste media UE de 30% se află şi Bulgaria, Germania, Finlanda, Austria, Portugalia, Slovenia, România şi Marea Britanie.
Numărul femeilor care deţineau funcţia de preşedinte şi premier în ţările din UE a crescut de asemenea în perioada 2003 – 2018.
În 2018, erau trei femei care conduceau guverne (11%), faţă de niciuna în 2003. Totuşi, în timpul acestei perioade de 15 ani, procentul femeilor care deţineau funcţia de premier în ţările din UE nu a depăşit niciodată 14%, ceea ce înseamnă că nu au fost niciodată mai mult de patru femei în această poziţie, în acelaşi timp.