Așa se face că, azi, românii se laudă cu mirificul Semmering bănățean, copia fidelă a Semmeringului austriac. Este vorba, în fapt, despre prima cale ferată montană din România, care leagă localitățile Oravița și Anina.
Un singur tren mai circulă, azi, pe ruta Oravița-Anina și retur. Este vorba despre o mocăniță care străbate distanța de 21 km dintre cele două localități în aproximativ două ore.
Linia a fost construită pentru ca huila şi antracitul extrase din minele de la Anina să poată ajunge la Oraviţa, iar de aici în portul de la Baziaş, de unde cărbunele era îmbarcat în vapoarele care îl duceau la Viena.
Priveliștea care ți se descoperă în fața ochilor odată ce-ai urcat în tren nu poate fi comparată cu nimic. O plimbare de două ore prin Munții Banatului îți oferă peisaje care îți taie răsuflarea: poieni întinse, păduri de foioase, stânci, păduri de pini, văi adânci, 14 tuneluri, 10 viaducte, 134 de curbe… nu ai cum să-ți desprinzi privirea de pe geamul trenului. Cel mai înalt viaduct este Viaductul Jitin care are o înălțime de 37 m, iar cel mai lung tunel este Tunelul Gârliște cu o lungime de 660 m.
Spre comparație, Semmeringul austriac traversează 14 tuneluri, 16 viaducte (unele cu două niveluri), peste 100 de poduri arcuite din piatră.
Din păcate, Semmeringul bănățean este un colț de Rai prea puțin promovat. Să-ți petreci vacanța la Oravița sau la Anina este o opțiune pe care puțini români o iau în calcul. Poate doar dacă, prin cine știe ce circumstanțe, tranzitează această zonă ca să ajungă la mult mai cunoscutele obiective turistice Cascadele Bigăr și Beușnița, Cheile Nerei sau la Lacul Ochiul Beiului.
Și, totuși, măcar o dată în viață merită să ajungi în Oravița, în Anina și în trenul care te duce dintr-o localitate în cealaltă.
Oravița, reședința Banatului montan, se află la 52 km de Reșița și la 109 km de Timișoara. Dacă nu ai mașină sau, pur și simplu, alegi să mergi cu mijloacele de transport în comun, trebuie să știi că la Oravița poți ajunge doar cu microbuzul sau cu autobuzul pe care le iei din autogările din Timișoara și Reșița. Trenurile nu mai opresc de câțiva ani în gara din Oravița, singurul tren în care te poți urca fiind cel care merge la Anina.
Oravița este cunoscută ca „orașul premierelor”. Aici s-a înființat primul teatru din România, prima cale ferată din România (Oravița-Baziaș), respectiv prima cale ferată montană din România (Oravița-Anina), prima gară din România, prima farmacie montană, prima fabrică de bere (la Ciclova, localitate din componența orașului Oravița).
Așa că dacă cumva ajungi prin această zonă, înainte de a urca în mocăniță, rezervă-ți două-trei ore și pentru a vizita principalele obiective turistice din oraș, teatrul și farmacia.
Teatrul din Oravița a fost construit în anul 1816 după modelul Burgtheater din Viena. Edificiul a fost construit în stil baroc cu elemente simplificate. În prezent, adăpostește Muzeul de Istorie a Teatrului și a orașului Oravița. Teatrul a fost inagurat în anul 1817 de împăratul Francisc I al Austriei și de împărăteasa Carolina Augusta.
Pe scena teatrului a fost montată prima dată opereta „Crai Nou”, de Ciprian Porumbescu. Mihai Eminescu a fost prezent aici cu trupa de actori Mihail Pascaly în calitate de sufleor. Și George Enescu a susținut un concer pe scena primului teatru din România.
Farmacia muzeu Knoblauch a fost fondată în 1763 de către şpiterul Edward Winter. El aducea medicamentele de la Viena şi de la Budapesta.
Mai târziu este cunoscută sub numele de Farmacia „La Vulturul Negru”. În prezent aici funcţionează Muzeul de Istoria Farmaciei Montanistice Bănăţene, secţie a Muzeului de Istorie a Culturii Oraviţa – Valea Caraşului, din cadrul Centrului Cultural „Teatrul Vechi Mihai Eminescu”, din Oraviţa.
Muzeul adăpostește exponate unice, precum mobilier şi instrumentar farmaceutic, fabricate în perioada 1682-1950. Aici există o casă de marcat Korona Fillér, în stare de funcționare, cu sistem anti-efracție, cu un sistem de chei pentru a se şti care farmacist a eliberat medicamentele şi bonul de casă în orice moment și cu un comutator care face posibilă calcularea sumei de plată în funcție de regimul orar, de zi sau de noapte.
Sunt expuse și cărțile după care a învățat studentul farmacist Knoblauch, la sfârșitul sec. XVIII.
În 2002, un grup de speologi au găsit în Peștera cu Oase din Munții Aninei maxilarul unui Homo Sapiens, vechi de circa 40.000 de ani. L-au numit John of Anina, iar un renumit expert criminalist a reușit să-i reconstituie chipul.
Rămăşiţele datează din perioada în care Homo Sapiens intra în Europa, iar omul de Neanderthal dispărea din Europa. Ion de la Anina este primul locuitor al Europei și al României și poate fi vizitat la Centrul Cultural Muzeistic Anina. Te va întâmpina în peștera sa.
Un an mai târziu, în 2003, în aceeaşi peşteră a fost descoperit și „Vasile”, un craniu aproape intact, tot de Homo Sapiens, dar mai tânăr cu 14.000 de ani ca Ion.
La Centrul Cultural Muzeistic din Anina poți vedea exponate vechi, din viaţa de zi cu zi a cetăţenilor, colecţie de minerale şi roci cu fosile. De asemenea, pot fi văzute obiecte produse de Uzinele de Fier din Anina. Macheta funcţională a căii ferate Anina-Oraviţa este un obiectiv ce nu poate fi ratat.