Potrivit sindicatelor, la Paris circa o jumătate de milion de persoane au participat la protest. O mobilizare puternică a manifestanţilor a fost consemnată şi în alte mari oraşe din Franţa, cu circa 40.000 de protestatari la Marsilia, faţă de circa 26.000 pe 19 ianuarie, sau între 28.000 şi 65.000 (în funcţie de sursă) la Nantes, participări notabile fiind înregistrate şi în oraşele mai mici.
A fost remarcată o participare semnificativă a femeilor la manifestaţii, ele considerându-se „marile perdante” ale unei reforme „injuste”.
Deşi mişcarea grevistă a fost de mai mică amploare comparativ cu 19 ianuarie, participarea la proteste a fost mai substanţială, lucru pe care au ţinut să-l evidenţieze liderii sindicali.
Grevele au avut însă efecte vizibile mai ales în sectorul transporturilor, cu perturbări ale traficului aerian şi feroviar, precum şi în funcţionarea liniilor de metrou.
Citeşte şi: Supermarketurile au început să vândă kituri pentru blackout. Cât costă şi ce conţine
Reforma care a stârnit această mişcare de protest prevede creşterea vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani şi de asemenea creşterea duratei de cotizare. Dar, în ciuda manifestaţiilor, guvernul de la Paris rămâne ferm pe poziţii. Preşedintele Macron a descris luni această reformă drept „indispensabilă”, în timp ce şefa executivului, Elisabeth Borne, a insistat că majorarea vârstei de pensionare la 64 de ani „nu mai este negociabilă”.
Guvernul francez argumentează că această creştere a vârstei de pensionare se impune în urma îmbătrânirii populaţiei şi a scăderii încasărilor în sistemul public de pensii, susţinând că reforma „aduce progres social”, mai ales prin creşterea pensiilor mici în urma măririi perioadei de cotizare.