Franţa intenţionează să găzduiască miercuri o a doua reuniune pentru a discuta despre Ucraina şi securitatea europeană, dar de data aceasta a invitat ţări europene care nu au fost prezente la începutul acestei săptămâni, între care şi România, precum şi cu aliatul din NATO Canada, au declarat marţi surse diplomatice citate de Reuters.
Două surse diplomatice au declarat că ţările invitate sunt Norvegia, Canada, cele trei state baltice (Lituania, Estonia şi Letonia), Republica Cehă, Grecia, Finlanda, România, Suedia şi Belgia.
Unele ţări ar putea participa prin videoconferinţă, au declarat doi dintre diplomaţi. Palatul Elysee nu a răspuns imediat la solicitarea de comentarii din partea Reuters.
Preşedintele interimar Ilie Bolojan merge miercuri, la Paris, la o nouă întâlnire pe tema războiului din Ucraina, România fiind invitată de partea franceză, potrivit unor surse oficiale. MAE a confirmat într-o precizare către presă că urmează noi reuniuni la care România va participa.
Preşedintele interimar, Ilie Bolojan, urmează să participe la o nouă rundă de discuţii a liderilor europeni, pe tema situaţiei războiului din Ucraina.
Ministerul Afacerilor Externe a precizat că Reuniunea de la Paris din data de 17 februarie a fost iniţiată de Preşedintele Franţei Emmanuel Macron, într-un format cunoscut ca Weimar Plus, care i-a inclus pe Preşedintele Consiliului European, Preşedinta Comisiei Europene, Secretarul General al NATO şi un număr de şefi de stat şi de guvern ai ţărilor din Europa care sunt sprijinitori majori ai Ucrainei.
”România, în calitatea sa dublă – vecinul european cu cea mai lungă frontieră cu Ucraina şi ţară care a oferit constant şi de la început un sprijin multidimensional, umanitar, economic şi militar ţării vecine, are un interes direct în continuarea susţinerii colective europene şi euro-atlantice pentru Ucraina, că răspuns la războiul brutal şi ilegal de agesiune din partea Federaţiei Ruse. Acest lucru a fost transmis clar participanţilor, în primul rând Preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, prin demersuri diplomatice”, arată MAE.
Totodată, România a fost reprezentată la reuniune prin intermediul Poloniei, care asigura preşedinţia rotativă a Uniunii Europene. Formate regionale cum sunt şi cele propuse şi animate de România, de exemplu B9 sau Iniţiativa celor 3 Mări, sunt o practică comună.
”România a fost informată asupra conţinutului discuţiei. Urmează noi reuniuni la care România va participa”, subliniază MAE.
Franţa intenţionează să găzduiască miercuri o a doua reuniune pentru a discuta despre Ucraina şi securitatea europeană, dar de data aceasta a invitat ţări europene care nu au fost prezente la începutul acestei săptămâni, între care şi România, precum şi cu aliatul din NATO Canada, au declarat marţi surse diplomatice citate de Reuters.
POLITICO lansează ‘bomba’: în timp ce SUA vor pace în Ucraina, UE pregătește un pachet militar de cel puțin 6 miliarde de euro
Țările din UE pregătesc un pachet de ajutor militar în valoare de cel puțin 6 miliarde de euro pentru Ucraina, în încercarea de a consolida poziția strategică a Kievului la începutul discuțiilor conduse de SUA cu Rusia, potrivit a trei diplomați UE, informează pe surse publicația POLITICO.
Pachetul, care ar trebui să includă totul, de la 1,5 milioane de obuze de artilerie la sisteme de apărare aeriană, ar marca unul dintre cele mai mari pachete de ajutor militar ale UE de la invazia pe scară largă a Rusiei în 2022 și ar putea fi dezvăluit înaintea unei vizite extrem de simbolice a comisarilor europeni la Kiev, pe 24 februarie.
Doi dintre diplomați au spus pentru POLITICO faptul că suma ar putea să ajungă la 10 miliarde de euro sau mai mult, pe măsură ce țările își caută stocurile pentru a vedea ce pot trimite Ucrainei.
Țările vor putea contribui cu echipament militar sau cu bani numerar. Contribuția lor financiară va fi proporțională cu venitul lor național brut, a spus unul dintre diplomați.
Un pachet major de ajutor militar ar oferi o demonstrație tangibilă a hotărârii UE de a sprijini Ucraina, după ce o reuniune de urgență a liderilor de la Paris de luni nu a reușit vină cu decizii concrete. UE a fost marginalizată de la discuțiile dintre Statele Unite și Rusia pentru a pune capăt războiului, provocând consternare în capitalele UE, precum și la Kiev.