Povestea neştiută despre fratele lui Adrian Minune. În ce relaţie sunt cei doi: „Nu suntem fraţi de acelaşi tată!” VIDEO

Povestea neştiută despre fratele lui Adrian Minune. Celebrul manelist, pe numele său real Adrian Simionescu, a fost nevoit să crească repede și să preia responsabilitățile familiei la doar şase ani, după decesul tatălui său. A fost un copil care a trebuit să aducă bani acasă și să devină bărbatul din casă. Astfel, a început să cânte pentru a susține financiar familia încă de la o vârstă fragedă.

„La șase ani eu am început să fac bani și să fiu Moș Crăciun. Eu am fost copilul care și-a crescut părinții. Chiar înainte să ma apuc de cântat am găsit 10 lei pe stradă și am luat o pâine, mie nu mi-am luat nimic”, a mărturisit Adrian Minune în cadrul podcast-ului relizat de Bursucu’.

Citeşte şi: Claudiu Bleonț, adevărul despre scandalul de agresiune cu Nadine: „Mi-a plăcut și pot să spun că îmi place de ea. Probleme, ceva?!”

Manelistul a vorbit deschis despre relația sa cu fratele său, Mayk Simionescu şi a dezvăluit că nu sunt frați de același tată. Mama lor s-a recăsătorit când Adrian avea doar șase ani, iar Mayk, cu zece ani mai mic, a fost rezultatul acestei căsătorii: „Lumea nu știe că eu și fratele meu nu suntem frați de același tată!”.

Alte articole

Ștefan Bănică Jr., profund marcat de moartea fratelui său. Alexandru Bănică s-a stins din viață la numai 25 de ani

Adrian Minune va cânta la patru nunţi de fotbalişti în 2025. Cine se însoară de la FCSB şi de la echipa naţională a României

Chiar dacă nu au același tată, Adrian și Mayk sunt foarte apropiați și se susțin reciproc. Mayk a locuit alături de Adrian și familia sa până în 2018, când s-a căsătorit. Adrian și soția sa, Cati Simionescu, au fost chiar nașii de cununie ai lui Mayk: „Noi suntem un „aluat de frați” care ne iubim mai mult decât frații. Eu l-am crescut pe fratele meu, iar el acum mă crește pe mine”.

Adrian Minune descrie legătura lor ca fiind una specială și profundă, afirmând că sunt ca niște frați autentici care se iubesc și se sprijină unul pe celălalt. El își amintește cu afecțiune de perioada dificilă din trecut și afirmă că acele experiențe l-au modelat și l-au transformat în omul care este azi, recunoscând că nu ar schimba nimic din viața sa.