Iniţial, cei trei au fost achitaţi în anul 2012 de Curtea de Apel Oradea, însă au fost condamnaţi marţi de instanţa supremă, după ce judecătorii au admis apelul DIICOT.
DIICOT susţine că, în perioada 23-30 iunie 2006, Tartoussi a planificat şi înlesnit, împreună cu Omar Mukhles şi Omar Mahmoud, ieşirea frauduloasă din România a lui Omar Hayssam, deşi cunoştea faptul că acesta a fost trimis în judecată pentru săvârşirea unor acte de terorism prin organizarea şi finanţarea operaţiunii de răpire a trei jurnalişti români în Irak.
Cercetările efectuate în faza de urmărire penală au reliefat că plecarea din ţară a lui Omar Hayssam s-a realizat pe cale maritimă, pe baza aportului infracţional al inculpaţilor Tartoussi, Mukhles Omar şi Mahmoud Omar, aport justificat de considerente de ordin material – în primul caz – şi de ordin familial – în cel de-al doilea caz.
Tartoussi, cetăţean sirian, era stabilit de mai mulţi ani pe raza municipiului Constanţa, fiind asociat şi administrator al SC Tartoussi Shipping SRL Constanţa şi SC Askila Shipping SRL Constanţa.
Nava IMAN T, sub pavilion RPD Coreea de Nord, a fost achiziţionată în anul 2000 de SC Tartoussi Shipping SRL Constanţa fiind transferată unor armatori străini.
Procurorii mai afirmă că toate aceste legături şi ceea ce se cunoştea despre Tartoussi, l-au determinat pe Omar Hayssam să îşi organizeze plecarea din România prin portul Constanţa cu nava IMAN T.
În cadrul discuţiilor dintre Omar Mahmoud şi Mustafa Tartoussi, conform planului conceput de Omar Hayssam, s-a stabilit că Tartoussi va executa următoarele acte materiale: pregătirea şi asigurarea traseului pe care Omar Hayssam l-a parcurs din zona Constanţa în interiorul portului; asigurarea din punct de vedere logistic a faptului că Omar Hayssam nu va fi identificat şi oprit de către autorităţile portuare şi poliţia de frontieră; pătrunderea conspirată a lui Omar Hayssam pe nava IMAN T, fără ca membrii echipajului să îl observe; asigurarea în mod personal a securităţii transportului, atât în porturile şi apele teritoriale româneşti, cât şi în cele de tranzit, până la destinaţie.
Pe lângă acestea, Omar Hayssam a stabilit pentru fiecare din fraţii săi sarcini cu caracter general, dar şi specific, adaptate preocupărilor obişnuite ale fiecăruia din ei.
Astfel, din aceste considerente (cunoaşterea detaliată a Portului Constanţa şi a zonelor limitrofe, relaţiile comerciale şi chiar de amiciţie cu Tartoussi, legătura afectivă mai puternică şi rezistenţa mai mare în situaţii limită), Omar Mahmoud a fost cel care urma să îl însoţească pe Omar Hayssam până la Constanţa şi să realizeze îmbarcarea acestuia pe vas.
Pe de altă parte, Omar Mukhles a fost cel care urma să asigure securitatea operaţiunii, din perspectiva posibilelor controale ori verificări ce puteau fi efectuate de autorităţi la locuinţa acestora din Bucureşti, în timpul în care Omar Hayssam s-ar fi aflat în Constanţa.
Ultima dată oficială în care prezenţa lui Omar Hayssam este atestată în România este ziua de 28 iunie 2006, când a fost fixat un termen de judecată în dosarul de terorism.
Deplasarea finală în vederea plecării din ţară s-a realizat în cursul zilei de 29 iunie 2006.
Din analiza comunicaţiilor privind locurile în care s-a aflat Tartoussi şi a traficului de la şi către numerele de apel utilizate de Omar Hayssam şi Omar Mahmoud, rezultă că preluarea lui Omar Hayssam s-a realizat în noaptea de 29 spre 30 iunie 2006, în intervalul orar 00,12 – 02,37, de la un punct situat în afara portului, traseul către sau dinspre respectivul punct incluzând zona locuinţei lui Tartoussi din Constanţa.
Mustafa Tartoussi l-a preluat pe Omar Hayssam, s-au deplasat împreună la vasul Iman T şi, înainte cu puţin de ora 02,00, l-a urcat la bordul navei. Acest fapt a fost posibil doar cu ştiinţa comandantului navei, Tartoussi Yousef, văr primar cu inculpatul. El a reuşit să menţină conspirată prezenţa la bordul navei a lui Omar Hayssam în perioada imediat următoare.
La momentul ajungerii navei IMAN T în portul Alexandria, Egipt, preluarea lui Omar Hayssam a fost efectuată de persoane de încredere ale lui Tartoussi, evitându-se controlul autorităţilor de frontieră. La nivelul portului Alexandria, agentul maritim al navei a fost „Agenţia de Transport Horus”, firmă aflată sub controlul lui Tartoussi şi reprezentată scriptic de o altă persoană.
Conform datelor obţinute prin intermediul comisiei rogatorii internaţionale adresate autorităţilor judiciare egiptene, inculpatul Mustafa Tartoussi este cel care controlează activitatea firmei „Horus”.
Pe 18 iulie 2006, nava IMAN T a ajuns în portul Tartous, Siria, loc în care Omar Hayssam şi Tartoussi Yousef au coborât, iar la bordul navei a urcat un alt comandant.
După această călătorie, Tartoussi Yousef, vărul lui Mustafa Tartoussi, nu a mai efectuat nicio călătorie maritimă la bordul navelor agenturate de inculpat şi nu a mai intrat pe teritoriul României.
Omar Hayssam nu a mai revenit din acel moment în România şi nu a mai fost prezent la termenele de judecată fixate în procesul în care era acuzat de terorism.
El a fost condamnat în lipsă de instanţele din România în patru dosare: 20 de ani de închisoare pentru răpirea jurnaliştilor în Irak, 16 ani de închisoare în dosarul „Volvo Truck”, 3 ani de închisoare în dosarul „Foresta Nehoiu”, 2 ani de închisoare pentru trecerea frauduloasă a frontierei. Primele trei condamnări sunt definitive. Autorităţile din România au reuşit să-l aducă în ţară pe 19 iulie 2013.