Freedom House: România este o democraţie semiconsolidată, o ţară liberă, cu o presă parţial liberă

Ţara noastră a obţinut scorul 3,39, pe o scară de la 1 la 7, în care 1 este cel mai democratic nivel şi 7 cel mai puţin democratic.

România ocupă în prezent locul al nouălea în clasamentul realizat de Freedom House, ce a analizat situaţia din 29 de state.

Ţara noastră a obţinut din 2014 până în 2016 scorul 3,46, iar în 2013 scorul 3,50, ceea ce denotă o îmbunătăţire a situaţiei în ultimii ani.

La ora transmiterii acestei ştiri, textul raportului privind România nu fusese publicat încă online.

Alte articole

Sorin Ovidiu Vîntu vede o singură soluţie pentru România: „Trebuie să ieşim din Europa. Ce este Europa? Ca şi democraţia românească, un hoit fără cap”

Freedom House denunţă în acelaşi raport o ”degradare spectaculoasă a democraţiei” în Polonia şi Ungaria, două ţări care s-au doevedit modele ale schimbărilor democratice după prăbuşirea comunismului în Europa de Est.

Ungaria şi-a atins cel mai mic scor la capitolul democraţiei în regiunea central-europeană, iar scorul Poloniei continuă să scadă, se arată în raport.

Freedom House citează în raport atât atacuri ale liderilor populişti din amebele ţări asupra curţilor lor constituţionale şi sistemului separării şi echilibrului puterilor în stat, cât şi transformarea instituţiilor de presă publice în ”arme de propagandă”.

În raportul ”Naţiuni în Tranziţie” din acest an, Freedom House subliniază că ”degradarea spectaculoasă a democraţiei în aceste ţări este necesar să servească drept avertisment cu privire la fragilitatea instituţiilor necesare democraţiei liberale”.

Scorul democraţiei României este de 3,39 (mai bun faţă cel din anii 2014-2016 – 3,46), mai bun ca al Ungariei (3,54, mai prost ca în 2016, când a fost 2,29.

În schimb, Polonia rămâne în 2017 o ”democraţie consolidată”, cu o presă ”liberă” faţă de cele din România şi Ungaria, şi cu un scor de 2,57 (mai prost ca anul trecut – 2,32).

Victoriile uimitoare ale populiştilor în Europa şi Statele Unite au zguduit ordinea instaurată în Europa şi Eurasia după Războiul Rece, însă ele ar putea ca până la urmă să revigoreze democraţia liberală, scrie Nate Schenkkan, care prezintă un rezumat la raportului, intitulat ”Falsa promisiune a populismului”, referindu-se la respingerea prin referendum a Acordului de Asociere UE-Ucraina în Olanda în aprilie, 2016, referendumul cu privire la Brexit de la 23 iunie din Marea Britanie şi alegerea pe 8 noiembrie a lui Donald Trump.

În 2017, peste jumătate dintre cele 29 de ţări cuprinse în raport au înregistrat declinuri la scorul democraţiei. În total 18 ţări au înregistrat scoruri mai mici.

Este vorba despre al doilea cel mai important declin din istoria raportului, precizează FH, care adaugă că este aproape la fel de important ca cel înregistrat după criza financiară globală din 2008.

Pentru prima dată din 1995 încoace, există mai multe regimuri autoritariste consolidate decât democraţii consolidate, subliniază organizaţia, care adaugă că Ungaria înregistrează cel mai prost scor în Europa Centrală, iar Polonia a atins cel mai mic scor din raport.

Kîrgîzstanul a reintrat în categoria regimurilor autoritariste consolidate, o categorie din care ieşise după alegerile parlamentare din 2011.

”Punctele puternice din raportul Nations In Transit (NIT) 2017 sunt Ucraina, România şi Kosovo”, apreciază FH, care precizează că Ucraina şi Kosovo au înregistrat progrese modeste ca urmare a reformelor structurale graduale, iar Kosovo a trecut în categoria regim tranzitoriu hibrid.

”În România, un Guvern interimar a abordat un număr de probleme în suspans ca de exemplu probleme electorale în alegerilme precedente”, subliniază Freedom House.