Carnea de miel este o carne roșie, bogată în acizi grași Omega 3, zinc (100 g carne de miel conţine 40% din doza zilnică recomandată de zinc), complexul de vitamine B, hipocalorică, din 100 g carne de miel preparată numai la grătar sau la cuptor asimilam 160 kcal.
Aprecierea prospețimii cărnii de miel se realizează organoleptic, folosindu-se organele de simț: văzul, mirosul și pipăitul. Astfel, aprecierea organoleptica are în vedere următoarele:
Citeşte şi Top 7 tradiţii şi obiceiuri de Paşte, din toată ţara
APC România recomandă consumatorilor să achiziționeze miei verificați de către medicul veterinar, cu o greutate a carcasei de peste 12 kg. Mieii sub aceasta greutate au un conținut ridicat de apă, ceea ce face ca prin operația de pregătire (fierbere, prăjire, frigere) sa se diminueze cantitativ foarte mult (cantitatea de preparat aptă de consum).
Mai mult, nu este recomandat să cumpărăm un miel mai mic de 10 kilograme pentru că acesta conţine mult colagen şi este greu de digerat.
„Mieii mai mici au un conţinut mai ridicat de oxipurine. Din cauza conţinutului ridicat de colagen, carnea acestui mieluţ este foarte greu de digerat, cade greu la stomac, mai ales în contextul unei mese bogate de Paşte. Este periculos pentru cei care suferă de probleme digestive, bilă, pancreas. Un miel mic nu are calitate biologică ridicată şi pe deasupra este o proteină care nu ne hrăneşte. Recomandat este ca dacă nu putem cumpăra un miel de 14, 15 kg, să luam măcar o bucată„, declara, la România TV dr. Gheorghe Mencinicopschi.
Citeşte şi Reţete de Paşte: Ciorbă de miel cu borş şi leuştean
Totodată, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor recomandă cetăţenilor să cumpere produsele alimentare pentru Paşte numai din spaţii sau unităţi înregistrate sau autorizate sanitar veterinar. În aceste locuri, produsele sunt admise pentru consumul public numai dacă sunt însoţite de un certificat de sănătate publică veterinară şi poartă marca de sănătate, care atestă că animalele, carnea şi organele obţinute în urma sacrificării au fost supuse examenelor veterinare înainte de sacrificare, precum şi după sacrificare, iar în urma rezultatelor nu au fost identificate boli transmisibile de la animale la om sau alte aspecte care ar putea prezenta un risc pentru sănătatea consumatorilor.
Din punctul de vedere al originii cărnii, se identifică două tipuri de carne: cea de miel (ied) care provine din unităţi autorizate sanitar veterinar pentru schimburi intracomunitare şi cea care se obţine prin sacrificarea la cererea consumatorilor, în locuri special amenajate temporar.
Potrivit ANSVSA, carnea de miel (ied) care provine din unităţi autorizate sanitar veterinar pentru schimburi intracomunitare are o marcă de sănătate de formă ovală, cu dimensiunile de 6,5/4,5 cm, având inscripţionate: denumirea ţării, respectiv „ROMÂNIA” cu majuscule sau codul ISO al ţării „RO”, numărul de autorizare acordat de autoritatea veterinară centrală a ţării de origine şi abrevierea Comunităţii Europene.
Citeşte şi Pulpă de miel în crustă de condimente, reţetă delicioasă de Paşte
Carnea de miel (ied) obţinută prin sacrificarea la cererea consumatorilor, în locuri special amenajate temporar, are aplicată o ştampilă de formă rotundă, cu diametrul de 3,5 cm, cu următoarele înscrisuri: „ROMÂNIA”, iar în centru indicativul judeţului, urmat fără întrerupere de numărul de autorizare al unităţii şi numărul de identificare al medicului veterinar oficial care asigură supravegherea veterinară a unităţii.
„Din punctul de vedere al particularităţilor specifice speciei, precizăm că ovinele dispun de incisivi numai pe maxilarul inferior, pe cel superior având un burelet gingival, dentiţia incisivă lipsind, iar membrele anterioare şi posterioare se termină în formaţiuni ungulare, respectiv copite biongulate. În acest sens este de preferat ca mielul sacrificat să aibă capul ataşat de carcasă, precum şi porţiunea terminală a unui membru„, arată ANSVSA, menţionând că face aceste precizări pentru prevenirea substituirii acestor cărnuri cu cea de câine, care sunt uşor de confundat pentru o persoană neavizată.
Autoritatea face apel către cetăţeni să sesizeze toate neregulile pe care le observă în domeniul siguranţei alimentelor, la numărul de telefon 0800 826 787, care poate fi apelat gratuit, din orice reţea de telefonie.
Citeşte şi Ce conţine VOPSEAUA de OUĂ. 14% dintre produsele analizate au în conţinut 10 E-uri