Furia nu s-a domolit şi nici frigul, nici vântul nu au împiedicat mobilizarea anti-Orban. Protestele din decembrie au fost reluate, sâmbătă, şi 6.000 de manifestanţi au răspuns apelului partidelor de opoziţie, al sindicatelor şi al ONG-urilor.
La originea revoltei a stat legea muncii adoptată la mijlocul lunii decembrie prin care numărul orelor de muncă este suplimentat cu 400 pe an, care urmează să fie plătite în decurs de trei ani.
Această „manifestaţie naţională contra legii sclaviei” debutează în 2019 cu o noutate. Mişcarea fără lider, punctată de discursurile deputaţilor opoziţiei sau de sindicalişti, începe să se structureze. O mobilizare naţională este programată sâmbătă, 19 ianuarie. Sindicatele ameninţă cu grevă geenrală dacă revendicările lor comune nu sunt ascultate: revenirea la Codul muncii în interesul salariatului; creşterea cu peste 10% a salariului minim; reforma dreptului la grevă şi a negocierii sindicale; reevaluarea sistemului de pensie anticipată şi sprijin pentru muncitorii cu handicap.
„Am creat o unitate în Parlament şi în stradă”, a spus Bertalan Tóth, preşedintele Partidului Socialist ungar.
Antal Csardi de la Partidul Ecologist LMP a invitat reprezentanţii tuturor partidelor de opoziţie şi ai sindicatelor să propună amendamente comune la Codul muncii. Unii au ameninţat că blochează drumurile, podurile aşa cum au făcut „vestele galbene” în Franţa.
Opoziţia reclamă între altele suprimarea unei recente reforme a justiţiei prin care independenţa magistraţilor este afectată. În plus, libertatea presei, este ameninţată în această ţară, criticată constant pentru atacurile sale la statul de drept.