FT: Vântul rece din „Europa dezvoltată” ameninţă Europa Centrală şi de Est

Industria fondurilor de investiţii din regiune, aflată încă în faza de dezvoltare, resimte din plin impactul crizei Vestului, interesul investitorilor străini fiind tot mai redus

„Criza datoriilor de stat din zona euro are deja un impact sever asupra Europei Centrale. Indicatorii de bază ai OCDE (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică – n.r.) pentru economiile din ECE (Europa Centrală şi de Est) sunt pe un trend clar descendent, iar încrederea consumatorilor şi companiilor a scăzut deja sub media pe termen lung”, a arătat pentru Financial Times Christophe Wuyts, economist la KBC Global Services NV.

Aproximativ 60% din exporturile din regiune merg către zona euro, iar jumătate din acest volum au ca destinaţie Germania. Astfel, creşterea economică din Europa Centrală şi de Est a încetinit în trimestrul al treilea, după un trimestru doi „sumbru”, iar, potrivit lui Wuyts, „inicatorii arată că ultimul trimestrul al anului 2011 nu va fi un punct de cotitură”.

Pieţele fondurilor de investiţii din regiune se confruntă astfel cu un mediu nefavorabil, notează FT. Acolo unde volumele au crescut în ultima perioadă, creşterea se datorează investiţiilor atrase de pe piaţa locală, care reprezintă în unele state 50% din activele industriei, în timp ce investiţiile în acţiuni internaţionale sunt în scădere.

Alte articole

Honorius Prigoană, acționat în instanță de „Părintele cazinourilor”. Află ce datorii a acumulat tânărul

Se schimbă banii. Grijă mare dacă aveţi pe acasă bancnote de 5, 10, 20, 50 și 100 de euro

„Nu există niciun orizont pe termen lung, nu este loc pentru performanţe negative”, comentează Christa Bernbacher, director pentru ECE la Raiffeisen Capital Management.

Cu excepţia Rusiei şi Bulgariei, majoritatea investitorilor din regiune au o atitudine conservatoare, a adăugat ea.

„Un investitor care cumpără un fond de capital timp de patru săptămâni, apoi îl va vinde. Managerii deştepţi de active introduc comisioane de ieşire”, a arătat Bernbacher.

Chiar şi piaţa rusă a fondurilor de investiţii, care părea promiţătoare înainte de criza datoriilor de stat, are acum probleme.

„S-a stins mult din interesul pentru investiţii. Punctul de rupere va fi atunci când randamentele depozitelor vor deveni atât de reduse încât investitorii vor fi forţaţi să caute alternative. Am fost aproape de acest punct cu şase luni în urmă, însă acum pare mai puţin probabil”, a arătat Jacob Grapengiesser, partener la East Capital.

Procesul de deleveraging (restrângerea operaţiunilor în vederea consolidării capitalului) efectuat de băncile vest-europene reprezintă de asemenea o problemă, deoarece grupurile financiare din zona euro sunt principalii acţionari ai companiilor de administrare a fondurilor de investiţii din regiunea ECE, avertizează FT.

Măsurile luate de băncile vest-europene presupun repatrierea profiturilor din regiune, proces care merge mână în mână cu scăderea investiţiilor străine directe în ţările ECE.

Christa Bernbacher de la Raiffeisen consideră că ar putea urma o perioadă de consolidare a sectorului companiilor de administrare a fondurilor de investiţii.

Strategia anticriză a grupurilor financiare europene nu are un impact uniforn în regiune, mai expuse fiind ţările care depind de finanţarea de la băncile mamă, precum Ucraina, Ungaria, Serbia, România şi Slovenia, notează Mauro Ratto, director pentru pieţe emergente la Pioneer Investments.

Astfel, Ungaria stă cel mai rău, din cauza gradului de îndatorare foarte ridicat, în timp ce Polonia are cele mai bune şanse să treacă de criză relativ neafectată.

Între timp, procesul de convergenţă a regiunii către integrarea economică cu zona euro – principalul catalizator al dezvoltării în ECE şi un important susţinător al creşterii industriei fondurilor de investiţii – pare că a încetinit, însă nu s-a stins de tot, scrie FT.

„Procesul de convergenţă nu s-a oprit. Statele candidat din Balcani arată cel mai bine acest lucru. UE le trimite încă destul de mulţi bani. Iar trendul spre outsourcing ar putea fi de asemenea consolidat, deoarece salariile din industrie au devenit, în unele ţări din Balcani, compatibile cu cele din China”, spune Grapengiesser de la East Capital.

Totodată, criza datoriilor de stat a demonstrat că „convergenţa poate avea două sensuri”.

„Vedem asta în convergenţa ratingurilor de ţară între pieţele emergente şi Europa de Vest”, spune Simon Quijano-Evans, director de cercetare pentru Europa emergentă la ING Commercial Bank.

Datorită acestui trend, Ungaria şi Polonia au un număr record de deţinători străini de obligaţiuni, notează acesta.