Fumatul de „mâna a treia”: 200 de mucuri de ţigară pot omorî un om

Fumatul este dăunător nu numai pentru cei care fumează, sau cei din imediata lor apropiere, consideraţi fumători pasivi, ci fumând, aceştia fac rău întregii lumi. Asta deoarece daunele aduse de fumat afectează sfera economică, dar şi costurile sanitare, sociale și de mediu, prin contaminarea apei, aerului, dar și a solului, prin epuizarea culturilor, defrișări şi incendii. Dar, să vedem care sunt efectele catastrofale ale fumatului, pe care mulţi oameni nu le cunosc.

1. 40% din deşeurile din Marea Mediterană sunt alcătuite din mucurile de ţigară
Aceste deşeuri provenite de la ţigările fumate, reprezintă majoritatea din depunerile de pe fundul Mării Mediterane. Acestea sunt extrem de periculoase, deoarece conţin diverse substanţe periculoase pe care le-au absorbit pe parcursul ”drumului” pe care l-au făcut până au ajuns aici, dar şi alţi agenţi patogeni, chiar boli din saliva şi cavitatea bucală a fumătorilor. În anul 2003, Organizaţia Maritimă Internaţională a ONU a raportat că mucurile de ţigară sunt cauza directă pentru afecţiunile multor specii de cetacee şi păsări marine.

2. Mucurile de ţigară sunt şi cele mai întâlnite deşeuri din natură
Potrivit unui studiu realizat recent, chiştoacele sunt cele mai întâlnite deşeuri produse de noi toţi şi reprezintă 35% din cantitatea de deşeuri colectată de pe străzi, alei şi parcuri, urmată de guma de mestecat 25%, şerveţele 15%, hârtie 5%, resturi sacoşe 5%, ambalaje dulciuri 5%, ambalaje pachete ţigări 2,6%, doze aluminiu 2,5%, pahare plastic 1,8% flyere 1%.

3. Cât poluează mucurile de ţigară în Republica Moldova şi România
În Republica Moldova sunt circa 1.5 milioane de fumători. Dacă fiecare fumează în medie 15 ţigări pe zi, avem peste 8 miliarde de mucuri de ţigară pe an, aruncate, care poluează solul, apa şi aerul. Rotunjind cifra la 8 miliarde de mucuri pe an, obţinem cifra de circa 40 de tone de nicotină, circa 170 tone de gudron, 1400 tone de acetat de celuloză şi 200 tone de compuşi organici volatili. În România, situaţia este şi mai gravă, la cei aproximativ 5 milioane de fumători pe care-i are. Astfel, peste Prut se aruncă anual circa 27 miliarde de mucuri de ţigară, ceea ce ar însemna 132 tone de nicotină, 561 tone de gudron, 4620 tone de acetat de celuloză şi 660 tone de compuşi organici volatili.

Alte articole

Prințul William, pus în fața unei decizii importante. Starea de sănătate a regelui Charles, diagnosticat cu cancer, se agravează

Unul dintre cei mai modești politicieni, fostul președinte Jose Mujica, și-a luat rămas bun. Suferă de cancer: „Mor, nu mai cereţi interviuri”

4. 200 de mucuri de ţigară pot omorî un om
Un singur muc de ţigară conţine suficientă otravă pentru a omorî, după 96 de ore, 50% din peştii mici aflaţi într-un litru de apă. Cantitatea de nicotină din 200 de mucuri de ţigară este suficientă pentru a omorî o fiinţă umană. Concentraţiile mici de produse toxice provenind din chiştoace alterează apa şi solul, se descompun greu, în 10-15 ani, însă nu se biodegradează niciodată, transformându-se într-o pudră fină toxică ce rămâne în ecosistem ani la rând.

5. Ţigările cu filtru pot fi mai periculoase decât cele fără filtru
În anii 1950 li s-au adăugat ţigaretelor filtre cu scopul reducerii nivelului gudronului şi nicotinei. Mesajul fabricanţilor de ţigarete era că ţigaretele cu filtru sunt mai puţin periculoase pentru sănătate, fapt care s-a dovedit a fi fals. Fumătorii şi-au schimbat modul de a fuma, inspirând mai profund şi mai frecvent. În plus, filtrele artificiale din acetat de celuloză sunt periculoase pentru sănătate; fragmente din fibre pot fi inhalate şi au fost găsite în plămânii persoanelor care suferă de cancer pulmonar.

6. Fumatul pasiv face sute de mii de victime anual
În întreaga lume, în fiecare an mor ca urmare a fumatului pasiv peste 600.000 de persoane, inclusiv 165.000 de copii sub vârsta de 5 ani (OMS, 2010). Cele mai multe dintre victime provin din țările în curs de dezvoltare.

7. Fumatul pasiv afectează chiar şi animalele
Fumatul pasiv este foarte nociv chiar şi pentru animale, cele mai afectate fiind cele de companie, cum ar fi câinii şi pisicile. Dacă fumaţi în preajma acestora, le expuneţi ireversibil la afecţiuni şi iritaţii ale sistemului respirator, boli cronice şi chiar cancer.

8. Fumatul de ”mâna a treia”, mai periculos decât fumatul pasiv
Chiar mai periculos decât fumatul pasiv, sunt reziduurile nocive de nicotină, combinate cu diverşi poluanţi de interior, care, odată ce au intrat în contact, persistă mult timp pe pereţi, canapele, covoare, perdele. Sau chiar şi pe jucăriile copiilor, pe care aceştia obişnuiesc să le pună în gură, astfel punându-vă într-un mare pericol proprii copii.

9. Culturile de tutun aduc la defrişări masive
În ţările în curs de dezvoltare, în fiecare an sunt defrişate circa 2,5 milioane de hectare de pădure, pentru a face loc culturilor de tutun. Asta înseamnă aer mai poluat, dar şi un mare risc de dispariţie a aproximativ două milioane de specii de animale şi organisme vii anual.

10. Fumatul provoacă incendii 
În SUA, anual au loc circa 100 de mii de incendii cauzate de fumat, dintre care 1 din 3 incendii se soldează cu decese. În România, din totalul incendiilor ce au loc într-un an, 35% se produc din cauza fumatului, în timp ce în Republica Moldova această cifră este în jur de 20%.

11. O ţigară conţine peste 4.200 de substanţe toxice
O ţigară conţine peste 4.200 de substanţe toxice, dintre care 50 sunt cancerigene. Fumătorii prezintă un risc major de atac cardiac, AVC, bronhio-pneumopatie cronică obstructivă, emfizem şi cancer (cu deosebire la plămâni, laringe şi pancreas). Cei care fumează câte un pachet de ţigări pe zi, asimilează într-un an, echivalentul a o ceașcă de gudron în organism.

12. O ţigară fumată contaminează mai mult decât un Harley Davidson
Un experiment efectuat la Institutul de Boli Cancerigene din Milano, a demonstrat că, o țigară fumată într-o încăpere închisă, produce mai multe substanţe poluante decât motorul unui Harley Davidson.