Subiectul a fost amplu dezbătut în presa internaţională, iar Euronews i-a dedicat un reportaj special. Cărţile au fost găsite sub podeaua de beton a unui, stivuite îngrijit și înfășurate în pungi de cumpărături. Valoare lor este estimată la 2,5 milioane de lire sterline, între ele găsindu-se inclusiv opere din secolul al XVII-lea ale astronomului italian Galileo Galilei și ale omului de știință Isaac Newton, precum și ale pictorului spaniol Francisco Goya.
„Cărțile au dispărut în urmă cu trei ani, fiind furate dintr-un depozit poștal din Londra de hoți care au urcat pe un perete de 15 metri, au tăiat luminatoarele de sticlă și au coborât apoi în rapel„, scrie Euronews. Jaful a avut loc în ianuarie 2017 şi nu a fost nici primul nici ultimul al acestei bande.
Andy Durham, de la Poliția Metropolitană din Londra, a condus timp de trei ani ancheta, alături de autorităţile române şi italiene. Primul val de arestări a avut loc în iunie 2019, iar în ianuarie 2020 șeful bandei a fost arestat de carabinierii italieni la Milano. Cărțile au fost găsite pe 16 septembrie, iar condamnarea bandei de 12 persoane a început luni, 28 septembrie, la Kingston Crown Court din Londra. Se așteaptă ca sentința să fie dată în patru zile. În mod obișnuit, a spus Durham, ar fi fost prezent la raidul din Budești, dar restricțiile de călătorie cauzate de pandemia de coronavirus au făcut drumul spre România imposibil. Oricum ar fi, recuperarea cărților după atâţia ani de muncă a fost extrem de satisfăcătoare, mai spune poliţistul.
„În România, banda are un pedigree criminal semnificativ. Cel considerat a fi șeful, Gavril Popinciuc, în vârstă de 45 de ani, din Suceava, este fiul lui Ion Clămparu, unul dintre cei mai cunoscuți infractori din România și care execută în prezent o condamnare de 30 de ani, pentru conducerea unei reţele europene de prostituție, care a traficat mii de femei și fete”, mai scrie Euronews.
Poliția română crede că banda s-a format în 2016 în România și a efectuat mai multe jafuri și spargeri în depozite din Marea Britanie. Deși folosiseră aceeași metodă – pătrunderea pe acoperiș și coborârea în rapel în depozit – au avut tendința de a viza echipamente electronice, nu este clar de ce în ianuarie 2017 au furat cărți rare. „Nu am stabilit încă dacă acest jaf a fost comandat de altcineva. Dar pe baza dovezilor adunate până acum – și a modului în care au procedat – este destul de evident că nu a fost vorba de o infracţiune întâmplătoare”, a spus Emil Tudor la Divizia de Investigații Criminale din București. Deși cei 12 membri ai bandei au pledat vinovat și urmează să fie condamnați, niciunul nu și-a dezvăluit motivele sau planurile pe care le aveau cu cărțile.
Spargerea din ianuarie 2017 a fost în mod clar planificată cu meticulozitate, iar verificarea materialelor electronice confiscate de la membrii bandei arată că aceştia au petrecut mult timp cercetând locații pe Google Earth și Google Maps, înainte de a zbura spre Marea Britanie.
Dar, în ceea ce privește comparațiile cu Mission Impossible sau cu franciza filmului Oceans – făcută în mass-media în momentul jafului și de atunci – Durham nu este atât de sigur. Pe de o parte, a recunoscut el, banda a fost bună la ceea ce a făcut. Pe de altă parte, mai toată lumea ştie că senzorii de mișcare tind să se afle în colțurile unui depozit sau că CCTV tinde să se concentreze pe intrări, astfel că nu consideră că făptuitorii au fost extraordinari din acest punct de vedere.
În schimb, în mai multe rânduri, a spus el, membrii bandelor au lăsat cutii de băuturi pe acoperișurile depozitelor pe care le-au spart, oferind poliției dovezi valoroase de ADN. „În Ocean 11 şi filmele cu care am crescut, făptaşii nu ar fi făcut asta, s-ar fi gândit la tot„, a spus el.