Furtuna Patricia loveşte Europa, inclusiv România, cu temperaturi scăzute, vânt de până la 100 de km/h şi ploi. Aerul mai rece din vestul și centrul Europei se va deplasa treptat spre est, aducând o răcorire a vremii, mai întâi în regiunile vestice ale României, iar ulterior și în estul țării.
Meteorologii au emis, joi, o avertizare cod galben de caniculă şi anunţă temperaturi care vor depăşi 37 de grade, în cele mai multe dintre judeţele ţării. Vineri, valul de căldură se va intensifica, fiind emisă o avertizare cod galben pentru toată ţara. Unele judeţe vor fi sub cod portocaliu, dar furtunile se întorc după acest val fierbinte.
Căldura va atinge intensitatea maximă vineri, când va fi caniculă pe arii extinse, iar în sud mercurul va urca până la 38 – 41 de grade. Seara și noaptea, în vestul și nord-vestul țării vor fi posibile câteva furtuni locale, dar cu potențial sever.
Sâmbătă, temperatura va începe să scadă în partea de vest a țării, iar instabilitatea atmosferică va fi accentuată în Banat, Crișana și vestul Olteniei. Mai ales spre seară, vor fi posibile ploi torențiale, vijelii și grindină, care vor continua și se vor extinde în timpul nopții.
O furtună extrem de puternică, denumită de meteorologi Patricia, aduce fenomene meteo extreme în Europa, inclusiv în România. Furtuna Patricia aduce, potrivit meteorologilor, rafale de peste 100 de km/h, temperaturi în scădere, precum şi alte fenomene meteo extreme.
Specialiştii au emis deja avertizări cod roşu şi portocaliu în Germania, cod portocaliu de furtuni în nordul Italiei, Slovenia şi vestul Ungariei, dar şi cod galben de vânt şi furtuni în Franţa, Elveţia şi Belgia.
De asemenea, un val de caniculă loveşte estul şi sud-estul Europei. În Serbia a fost emis deja o avertizare de cod roşu, iar în Bulgaria, Ungaria şi Grecia a fost emisă o avertizare meteo de cod portocaliu.
Harta zonelor lovite de furtuna Patricia arată că şi regiuni din România vor fi sub incidenţa unor fenomene meteo extreme. Potrivit hărţii, furtuni puternice, dar şi valul de caniculă, se vor înregistra în partea de sud a ţării, precum şi în vest, dar şi în sud-est.
Zona Mării Adriatice a fost afectată din nou de furtuni puternice. În Italia și Slovenia s-au format și două tornade, una dintre acestea producând pagube însemnate.
Imagini spectaculoase de la Marea Adriatică: Furtunile puternice au generat două tornade marți seara. Prima dintre ele a rămas fără consecințe. Aceasta a trecut peste laguna din populara regiune de vacanță Jesolo, la doar cinci kilometri nord-est de Veneția.
Cea de-a doua tornadă, în schimb, a provocat pagube mari. Aceasta a lovit satul Koseze, în apropiere de Ilirska Bistrica, în Slovenia. Acesta se află pe traseul de vacanță al multor turiști. În Koseze, numeroase acoperișuri au fost acoperite și clădiri au fost avariate.
Din când în când, se formează și tornade mai puternice. În iulie 2015, de exemplu, a avut loc o tornadă devastatoare EF4 (al doilea cel mai înalt nivel) lângă Mira, în Veneto, cu o viteză a vântului de aproximativ 300 de kilometri pe oră, care a provocat pagube extreme.
Liderii statelor de la Marea Mediterană cer măsuri împotriva crizei climatice
Preşedintele Italiei şi omologii săi din cinci ţări europene au cerut măsuri urgente pentru a aborda „criza climatică”. Iniţiativa a apărut după valurile de caniculă, incendiile şi inundaţiile care au afectat ţările de la Marea Mediterană.
Declaraţia a fost semnată de preşedintele Italiei, Sergio Mattarella, şi de omologii săi din Grecia, Croaţia, Slovenia, Malta şi Portugalia. Liderii se tem că astfel de veri extreme în sudul Europei vor afecta industria turistică şi recoltele. „Fenomenele naturale extreme distrug ecosistemul şi ne ameninţă viaţa de zi cu zi, modul nostru de viaţă”, se arată într-o declaraţie semnată de liderii europeni.
Zone mari ale ţărilor de la Marea Mediterană au fost cuprinse de un val de căldură intensă luna trecută, iar pompierii s-au luptat să stingă incendii uriaşe atât în Europa, cât şi Africa de Nord.
„Nu mai este timp de pierdut, nu mai este timp pentru compromisuri din motive politice sau economice”, au afirmat preşedinţii în declaraţie, potrivit Reuters.
Documentul semnat joi a tras un semnal de alarmă, dar nu a propus soluţii concrete pentru această problemă.