„Aceste rachete Patriot de care s-a discutat în ultimele zile este apărarea antiaeriană care este extrem de importantă pentru România în acest moment. Patriot este una dintre posibilele soluții pe care le avem în vedere, este un sistem foarte bun, este un sistem încercat în luptă, un sistem care, din estimările noastre actuale, are un preț echilibrat. Aș vrea să specific de la bun început, am discutat până acum și vom discuta de apărarea antiaeriană cu niște cerințe operaționale care să răspundă categoriilor de forță, nu avem încă luată o decizie în acest sens”, a afirmat Gabriel Leș, potrivit Agerpres.
El a spus că sunt „aproximativ 2-3-4 soluții mondiale” pentru acest tip de apărare antiaeriană, adăugând că nu fiecare țară produce astfel de sisteme.
Întrebat despre criticile aduse acestui sistem că ar fi prea vechi, ministrul Apărării a subliniat că specialiștii și tehnicienii din cadrul MApN vor fi cei care vor spune care sistem corespunde cerințelor.
„Eu nu am discutat în acest moment de un anumit sistem, discutăm de apărarea antiaeriană și toți specialiștii și tehnicienii din cadrul MApN, din categoriile de forță, vor fi cei care vor spune că acest sistem sau alt sistem vor corespunde cerințelor stabilite de către categoriile de forță. Acest sistem nici nu este pentru apărare antibalistică, ci este vorba de un sistem de apărare antiaeriană împotriva tuturor avioanelor posibile. Așa și apărarea împotriva rachetelor de croazieră e un alt lucru. La momentul la care vom avea o soluție în această direcție, venim și o anunțăm public pentru că până la urmă asta este intenția noastră, să fim extrem de transparenți”, a adăugat Leș.
Ministrul a subliniat că pentru achizițiile care depășesc 100 milioane de euro trebuie aprobarea Parlamentului și în acest sens a trimis o scrisoare forului legislativ pe care a susținut-o în fața comisiile de specialitate.
„În urmă cu o lună de zile am trimis la Parlament și am avut în memorandum în Guvern cu prezentarea acestor 8 programe de înzestrare majoră care sunt cuprinse și în o hotărâre a CSAT: discutăm despre apărare antiaeriană, despre corvete, achiziția de corvete, despre C4I care înseamnă comandă-control, parte de senzoristică, MLRS sunt rachetele cu bătaie foarte lungă, transportoare multifuncționale 8×8, 4×4 blindate. Aceste scrisori au fost trimise la Parlament, am susținut aprobarea acestora în Parlament în comisiile de specialitate. Așteptăm ca aceste scrisori să ne revină la MApN ca să putem porni aceste programe, aceste proceduri”, a mai spus Leș.
Legat de achiziția de corvete, Leș a susținut că acest program nu s-a oprit, ci se așteaptă aprobarea Parlamentului.
„Discutăm de o sumă care depășea un miliard de euro vizavi de aceste corvete. Acest program nu s-a oprit, Statul Major al Forțelor Navale are nevoie de o astfel de modernizare, de o astfel de tehnică nouă. După ce o să avem aceste scrisori, o să pornim și o să vedem care este soluția cea mai potrivită. Bineînțeles, conform programului de guvernare, este o chestiune la care țin enorm de mult, să vedem cât din aceste programe noi dorim să le pornim începând din acest an, pentru că niciunul nu se va finaliza în acest an, astfel de produse nu le găsești pe rafturile magazinelor, trebuie să le comanzi, cât vom reuși să integrăm și în industria noastră de apărare”, a mai spus Gabriel Leș.
În privința avioanelor F16, ministrul a menționat că, în acest moment, sunt în înzestrare 9 avioane F16 și urmează ca, „undeva la sfârșitul acestui an, septembrie-octombrie”, să sosească ultimele 3 avioane care erau prevăzute în contractul guvernamental cu Statele Unite prin care s-au modernizat aceste avioane la cerințele actuale.
„Discutăm de 20 până la 36 de avioane o a doua escadrilă care ar trebui să intre în înzestrarea Armatei României, bineînțeles după ce aceste avioane vor fi modernizate. Ca o cerință suplimentară pe care o avem și la care nu dorim să renunțăm, ca MApN, ca Guvern al României, este ca aceste avioane să încercăm să le modernizăm, să le upgradăm aici într-o facilitate din România. Asta ar face posibilă inclusiv finanțarea acelui Centru de mentenanță care ne-ar da posibilitatea ca să executăm toate operațiunile pentru operaționalizarea acestei capabilități”, a mai spus Leș.
El s-a referit și la achiziția de elicoptere, subliniind că, până la sfârșitul acestei luni, va fi finalizată concepția elicopterului care ar trebui să înzestreze armata României, în condițiile în care elicopterele IAR încep să-și consume resursa de zbor.
„După ce vom avea această concepție de zbor, nu doar pentru forțele aeriene ci și terestre (…) atunci vom veni cu o soluție de achiziție pentru această capabilitate. Bineînțeles, în măsura în care vom reuși să producem în țară aceste elicoptere, ar fi de dorit acest lucru. Va trebui să înlocuim toată flota de elicoptere IAR, în condițiile în care undeva prin 2025-2026-2027 foarte multe dintre elicopterele pe care le avem își vor consuma resursa de zbor”, a mai spus Leș.
În legătură cu transportoarele blindate, Gabriel Leș a menționat că este necesară achiziționarea a 400-500 de transportoare.
„Știm cu toții că ceea ce folosim în acest moment, în afară de câteva bucăți comandate în ultimii 10 ani de zile care răspund unor cerințe actuale, celelalte sunt capabilități vechi, unele au chiar 20-30-40 de ani de zile, nu mai răspund nici cerințelor de securitate actuale. Va trebui să comandăm. Necesitatea este destul de mare. Discutăm de un necesar de peste 400-500 bucăți de transportoare 8×8, inclusiv varianta 4×4”, a mai spus Leș.