Peste 30.000 de soldaţi şi gradaţi profesionişti din Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Afacerilor Interne vor putea beneficia de modificarea Legii nr. 384 din 2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, prin care se prevede creşterea limitei maxime până la care aceştia pot fi menţinuţi în activitate, respectiv de la 50 până la 55 ani. Viceprim-ministrul pentru securitate naţională, ministrul afacerilor interne, Gabriel Oprea, a susţinut, în Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Senatul României această propunere. Proiectul de lege a fost iniţiat de viceprim-ministrul Gabriel Oprea şi a fost deja adoptat de Camera Deputaţilor, Senatul fiind camera decizională. În prezent, legea stabileşte ca soldaţii şi gradaţii profesionişti să fie menţinuţi în activitate până la maxim 50 de ani, iar la finalizarea contractului de muncă aceştia rămân, practic, fără ocupaţie şi în situaţia dificilă de a-şi găsi un loc de muncă, după o viaţă dedicată domeniului apărării şi siguranţei naţionale. Prin mărirea vârstei până la care pot fi menţinuţi în activitate soldaţii şi gradaţii profesionişti, instituţiile din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională beneficiază de experienţa acumulată de aceşti angajaţi de multe ori dobândită în repetate misiuni externe.
Noul proiect de lege reprezintă un factor motivant pentru atragerea de noi militari profesionişti, dar şi expresia recunoaşterii pe care societatea o datorează acestor categorii speciale de angajaţi ai statului. Apărarea drepturilor şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă pentru angajaţii din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, reprezintă o prioritate a vicepremierului Gabriel Oprea, încă din perioada în care a deţinut portofoliul de la Apărare, fiind o continuare a demersului început de acesta prin promovarea Legii 23/2012, conform căreia „soldaţii şi gradaţii voluntari” deveneau „soldaţi şi gradaţi profesionişti” şi dobândeau drepturi egale cu ceilalţi militari. Conform expunerii de motive a proiectului, noile propuneri urmăresc modelul armatei americane, având în vedere statutul României de ţară membră a NATO şi necesitatea adaptării şi compatibilizării forţelor armate.