„Proiectul Bucuresti Capitala Europeana a Culturii este o prioritate pentru mine. Am fost tot timpul alaturi de oamenii de cultura, am sustinut proiecte culturale si mai ales acum, in calitate de Primar General, voi fi un partener de baza al tuturor celor care se implica in acest domeniu. In urmatoarea sedinta a Consiliului General al Municipiului Bucuresti voi introduce pe ordinea de zi prima Strategie Culturala a Capitalei, urmand ca pana la finalul anului sa fie declinat primul plan de actiuni pe termen scurt, pentru implementarea acesteia. Este o premiera si un pas important in competitia pentru Bucuresti Capitala Europeana a Culturii 2021. De asemenea, va fi desemnat un Comitet de coordonare si implementare a Strategiei Culturale si vor fi desemnate institutiile din subordinea Primariei Capitalei responsabile cu implementarea acesteia”, a declarat primarul general, Gabriela Firea.
In acest sens, primarul Capitalei a facut apel catre organizatiile si cetatenii interesati de acest subiect, sa vina cu propuneri de completare si modificare a strategiei:
„In acest moment, Strategia Culturala este in dezbatere publica pe site-ul Municipalitatii, drept urmare, organizatii neguvernamentale, bucurestenii, toti cei care vor sa se implice in actul cultural pot trimite sugestii, propuneri pe aceasta tema. Voi tine cont de orice sugestie si propunere”, a mentionmat Firea.
Prima Strategie Culturala a Muncipiului Bucuresti a fost realizata de o echipa de experti culturali independenti, sub egida si coordonarea ARCUB, in vederea candidaturii orasului la titlul de Capitala Europeana a Culturii in 2021. In conditiile pionieratului acestui demers si a lipsei de informatii centralizate despre consumul si nevoile culturale din Bucuresti, in prima parte a acestui proces (iunie 2014 – decembrie 2015) ARCUB a comisionat o serie de studii si cercetari cantitative si calitative care au inclus o diagnoza preliminara si care a mobilizat peste 550 de institutii publice, ONG-uri, companii private, artisti, freelance-uri, grupuri informale in actiuni precum interviuri, focus-grup-uri, chestionare.
Studiile ulterioare au inclus: o cercetare despre investitiile publice si private in domeniul cultural in Bucuresti in ultimii opt ani (2007-2015); o cercetare despre modul bucurestenilor de a petrece timpul liber, in functie de diferite grupuri tinta; un barometru de consum cultural la nivelul orasului, bazat pe raspunsurile a aproximativ 1000 cetateni; 24 de studii suplimentare despre domenii si sub-domenii culturale ce nu au fost abordate in diagnoza preliminara; o cartografiere realizata de Facultatea de Urbanism asupra spatiilor cu potential de activare culturala.
PASII URMATORI:
In perioada urmatoare vor fi demarate o serie de evenimente care vor avea loc in cadrul programului platforma de sustinere a candidaturii orasului la titlul de Capitala Europana a Culturii numit Bucuresti OPEN LAB, un program gandit ca un laborator deschis in care atat artistii cat si locuitorii orasului pot desfasura proiecte dacaisi doresc sa transforme orasul.
Programul care va fi depus in cadrul dosarului de candidatura este compus din proiecte dezvoltate in cadrul grupului CURATORIUM, cat si din proiecte dezvoltate in cele trei linii de finantare ARCUB: Acceleratorul de idei, linia de Microgranturi pentru comunitati si programul de finantare Bucuresti Orasul In-vizibil.
Acceleratorul de idei este gandit ca un instrument care doreste sa foloseasca puterea invizibila a culturii ca pe un instrument de transformare si sa-i aduca in centrul acestei transformari pe cetatenii creativi ai orasului.
Microgranturi pentru comunitati este un program care se adreseaza tuturor grupurilor de initiativa, cetatenilor si comunitatilor de vecini care isi doresc sa schimbe in bine spatiul in care isi definesc existenta.
Candidatura Bucurestiului la titlul de Capitala Europeana a Culturii are misiunea de a descentraliza oferta culturala din oras a incuraja viața creativa din cartierele bucurestene. Programul va sustine initiative si idei de proiecte care utilizeaza potentialul creativ si nevoia de activitati culturale in cartierele din Bucuresti.