Gafele miniştrilor tehnocraţi, pe masa de disecţie: Sunt prea puţin aplecaţi spre comunicare

În noiembrie 2015, premierul tehnocrat Dacian Cioloş depunea jurământul de învestitură împreună cu miniştrii săi. După primele patru luni de guvernare se pot vedea limitele miniştilor tehnocraţi în situaţii de criză. Ministrul Sănătății, Patriciu Achimaș-Cadariu, şi-a asumat în plenul Senatului problemele de comunicare în cazul copiilor cu sindrom hemolitic-uremic. De asemenea, ministrul Agriculturii s-a grăbit să arate cu degetul o firmă în scandalul E.coli, fiind atenţionat chiar de premierul Dacian Cioloş pentru gafa de comunicare. Ca să nu mai pomenim despre drepturile omului, văzute ca „un lux teoretic” de către ministrul Justiţiei, Raluca Prună. Chiar şi premierul Cioloş a coborât nivelul discuţiei la „sângele din instalaţie”, o exprimare pe care o auzi mai degrabă la poarta stadionului.

Radu Magdin şi Bogdan Oprea, doi comunicatori cu experienţă instituţională, au analizat pentru RomaniaTV.net greşelile de comunicare ale miniştrilor tehnocraţi.

Cea mai recentă ieşire în decor din punct de vedere al comunicării publice a fost bifată de Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, care sublinia că “OUG adoptată nu restrânge drepturi şi libertăţi, ci tocmai le face efective. Cu o urmărire penală şi o combatere a infracţionalităţii slabe, discuţia despre drepturi e un lux teoretic”.

Fostul premier Victor Ponta a taxat declaraţia Ralucăi Prună şi a facut un apel către toți cetățenii încă liberi din România – “drepturile noastre fundamentale NU sunt „un lux teoretic!””.

Analist politic şi fostul consilier onorific al premierului Ponta pentru strategia de comunicare externă, Radu Magdin, spune că “regula de baza în comunicarea politică e claritatea, dublată de empatie. Ca ministru al Justitiei, ai suficientă autoritate cât să nu fie nevoie să punctezi adiţional cu tărie: în consecinţă, ministrul nu avea de ce să pună problema în termenii cu pricina”.

De asemenea, “poziţionarea corectă pentru un ministru al Justiţiei în tensiunea dintre drepturi şi libertăţi şi posibila lor restricţionare ar trebui să fie de partea drepturilor. Calificarea ca „lux” nu îşi are locul, a permis atacuri politice legitime, mai bine se abţinea”, subliniază Radu Magdin. 

Bogda Oprea: Sper că doamna ministru nu îşi scrie singură postările de pe Facebook

Fost purtător de cuvânt al preşedintelui Traian Băsescu, Bogdan Oprea taxează şi el declaraţia Ralucăi Prună, chiar dacă o priveşte în context.

“O formulare nefericită, din context se înțelege ce a vrut să spună de fapt doamna ministru Prună, dar, chiar și așa, rămâne o afirmație gravă. Este, însă, atenuată de poziționări categoric corecte luate anterior de doamna ministru. Această greșeală îi poate fi iertată”.

Cum ar fi trebuit să fie consiliată doamna ministru Prună? “Orice demnitar de asemenea nivel trebuie să măsoare de trei ori fiecare lucru pe care îl spune și îl face, iar aici este rolul unei echipe de comunicatori profesioniști. Sper că nu doamna ministru își scrie singură postările de pe Facebook, este o mare greșeală pentru orice oficial sau politician să nu înțeleagă că a comunica este o meserie în sine și că a ști să scrii și să vorbești nu echivalează cu a ști să și comunici”, declară pentru RomaniaTV.net Bogdan Oprea, fostul purtător de cuvânt al preşedintelui Traian Băsescu. 

„Ministrul Sănătăţii este prost consiliat”

Ministrul Sănătăţii, Patriciu Achimaș-Cadariu, şi-a asumat în plenul Senatului problemele de comunicare în cazul copiilor cu sindrom hemolitic-uremic. „Faptul că lucrurile, în acest moment, sunt amestecate între ceea ce s-a întâmplat și ceea ce s-a comunicat în diverse moduri mă depășește și îmi pare rău. Dacă urmărim comunicatele și tot ceea ce s-a întâmplat în această perioadă cred că adevărul iese la iveală”, declara ministrul Sănătăţii.

Bogdan Oprea consideră că în cazul ministrului Sănătăţii avem de-a face cu un exemplu de demnitar care nu se pricepe la comunicare publică. Deloc. “Întrebarea este dacă nu se pricep nici angajații Direcției de relații cu presa din cadrul Ministerului Sănătății. Consider că vinovat de modul dezastruos în care s-a comunicat pe acest subiect este aparatul de lucru din minister, și nu ministrul personal. Domnul ministru Achimaș-Cadariu pare mai de grabă prost consiliat. Se vede cu ochiul liber incapacitatea înțelegerii mecanismelor de comunicare în situații de criză, dar și lipsa unei strategii de comunicare pe subiectul respectiv. Vina domnului ministru este că nu și-a alcătuit o echipă de comunicare formată din profesioniști care să știe ce au de făcut. Asta îl costă și îl va costa în continuare”, punctează fostul consilier de stat in cadrul Administratiei Prezidentiale.

Nu utilizează instituţia purtătorului de cuvânt

Analistul politic Radu Magdin remarcă faptul că în cazurile recente ale copiilor îmbolnăviţi se comunică fără a avea suficiente informaţii la dispoziţie. „Este adevarat că o comunicare rapidă, care să liniştească populaţia e mereu de dorit, dar viteza nu ar trebui să sacrifice claritatea sau detaliile absolut necesare oamenilor. Comunicarea la sănătate a fost incompletă şi cu relativ puţină empatie. În al doilea rând, nu se utilizează suficient instituţia purtătorului de cuvânt: astfel se expune mai putin si ministrul si se permite un control mai bun al comunicării”.

Ministrul Agriculturii şi scandalul E.coli

Ministrul Agriculturii s-a grăbit să arate cu degetul firma românească Lactate Brădet în scandalul E.coli, iar ieşirea sa i-a atras o mustrare publică din partea premierului Cioloş pentru gafa de comunicare.

„Cred ca Ministrul Agriculturii s-a grăbit, pornind probabil de la informaţii incomplete, din dorinţa de a linişti populaţia. Înainte să arăţi cu degetul spre un agent economic trebuie să ai informaţii clare cu privire la sursa problemei, altfel rişti să faci rău proprietarilor de buna credinţă ai unui brand care nu ar fi trebuit să aibă probleme. Ceea ce e de semnalat în cazul cu pricina e însă incompetenţa comunicaţională a președintelui ANSVSA, care o tot ţinea în discursul public cu „lotul” şi „kilogramele”, fără să ne spună clar unde e problema şi care sunt cei 2-3 paşi de sănătate publică de întreprins”, punctează analistul Radu Magdin.

„Declarația domnului ministru Irimescu, prin care a nominalizat public producătorul Brădet ca sursă pentru îmbolnăvirea mai multor copii, deși nu avea toate datele care să confirme acest lucru, este o declarație deosebit de gravă pentru că este iresponsabilă. Cunosc activitatea domnului ministru Irimescu de dinainte de a prelua portofoliul ministerial, mi-a lăsat mereu impresia unui bun cunoscător al domeniului agriculturii, dar, pentru această declarație, trebuia să-și fi prezentat deja demisia. Este un bun birocrat și funcționar în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, dar pălăria ministerială pare o pălărie cu două numere prea mare, îi cam cade peste ochi. Trebuie să demisioneze”, este de părere Bogdan Oprea.

Tehnocraţii nu sunt înconjuraţi de specialişti

„Știu, însă, că în instituțiile publice sunt mulți oameni de comunicare neprofesioniști, iar șansele să-i găsești chiar și la nivel de minister sunt destul de mari. Să nu uităm că un funcționar public, în funcție de vechime și de gradele profesionale deținute, câștigă lunar, probabil, de la 1.600 – 1.700 de lei până la puțin peste 3.000 de lei. Un venit descurajant pentru bunii profesioniști și nemotivant pentru cei aflați deja în funcții publice. Deci, aș spune că poate să fie vorba, mai degrabă, de lipsă de pregătire profesională a comunicatorilor din ministere”, arată Bogdan Oprea.

Sângele din instalaţie a premierului

Premierul Dacian Cioloş a răspuns mai multor comentarii pe pagina sa de Facebook, iar unul din răspunsurile premierului a făcut înconjurul presei. Şeful Guvernului a subliniat că “dacă asta numiţi sânge în instalaţie atunci într-adevăr, eu cred că sângele trebuie lăsat să urce spre creier şi nu să coboare în… instalaţie”.

Analistul politic Radu Magdin crede că premierul a punctat cât se poate de spiritual, având în vedere conversaţia în care s-a angajat. A preluat o teză avansată de un internaut şi a întors-o în favoarea sa, în limitele eleganţei.

În schimb, fostul purtător de cuvânt al preşedintelui Băsescu spune că „pentru că este o afirmație atât de „non-Cioloș” am convingerea că nu îi aparține. Îl urmăresc pe domnul prim-ministru Cioloș încă din 2007 de când era ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, i-am monitorizat cu toții activitatea, îl cunoaștem, și știm că formularea respectivă nu face parte din vocabularul dumnealui, trebuie că a aparținut vreunui consilier de comunicare, cel care, probabil, îi gestionează contul de Facebook. Să fim serioși, vi-l imaginați pe prim-ministrul Cioloș vorbind în limbaj de cartier?”, se întreabă retoric Bogdan Oprea.

Notă de trecere

RomaniaTV.net: Strict din punct de vedere al comunicării ce note sau calificative ar merita miniştrii din Cabinetul Cioloş?

Radu Magdin: Nu putem da o notă de ansamblu, ci doar individual. Aş spune ca majoritatea mai degraba evita comunicarea publica, sunt precauti. De ministrii Sanatatii si Agriculturii nu auzisera masele înainte de momentul crizelor cu pricina, au pornit cu stangul. Ministrul Raluca Pruna a fost mai activă decât media şi aş spune că a punctat bine anterior în chestiunea cărţilor scrise de detinuti, contrabalansand astfel momentul actual de comunicare politică.

Bogdan Oprea: Miniștrii Cabinetului Cioloș nu și-au propus să facă din comunicare un scop în sine, asta este concluzia mea. Spre comparație, la miniștrii din Guvernul Ponta orice acțiune și orice declarație trebuia să dea bine la imagine și să poată fi ușor comunicată, absolut fiecare acțiune a Guvernului Ponta era circumscrisă strategiei de comunicare. Exista o adevărată mașinărie de comunicare, cu niște mecanisme de monitorizare și de reacție atât de bine perfecționate încât devenise înfricoșătoare din punct de vedere al capacității de manipulare pe care ajunsese să o dezvolte. Dacă pentru Guvernul Ponta scopul era să comunice, să-și construiască o imagine cât mai bună în rândul electoratului său, chiar înaintea activităților guvernamentale propriu-zise, pentru Guvernul Cioloș comunicarea are cel mult un rol secundar.

Este un guvern de tehnocraţi și acest lucru se vede și în aspectele pozitive și în cele negative. Prin modul în care se poziționează, miniștrii din actualul guvern arată că nu și-au câștigat portofoliile într-o bătălie politică, sunt prea puțin aplecați spre comunicare, ceea ce nu este un lucru rău dacă nu se cade în extrema cealaltă. Iar unii miniștri din actualul cabinet au cam căzut… Sunt miniștri care, pur și simplu, nu există în spațiul public. De câte ori ați auzit vorbindu-se despre doamna ministru Cristiana Pașca-Palmer? În cazul în care nu știați, este ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor. Sau despre doamna Victoria-Violeta Alexandru, ministrul pentru Consultare Publică și Dialog Civic? Sau domnul Dan-Marian Costescu, ministrul Transporturilor, ca să luăm un portofoliu destul de important? Ori despre domnul Marius-Raul Bostan, ministrul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională? Dați o căutare pe Google cu numele lor și abia îi veți găsi citați într-o știre sau două, altele decât cele de la învestire, și asta deși sunt în funcție de patru luni. Îmi cereți să le dau o notă strict din punct de vedere al comunicării, păi, ce notă să le dau? La școală, dacă nu vii la ore, primești absențe, nu note. Acestor miniștri le trec absență la comunicare. Deoarece Guvernul Cioloș nu și-a propus să facă din comunicare un mod de a guverna, dacă nu ar exista astfel de elevi chiulangii la comunicare, i-aș da cabinetului actual nota 9 de încurajare, cu chiulangiii aceștia, nota scade.

RomaniaTV.net: Aveti vreun ministru care s-ar califica la capitolul de comunicare ca un model de „aşa da”?

Radu Magdin: Costin Borc şi Mihnea Motoc îmi par cei mai eficienţi: când au ceva de spus o comunică scurt şi bine, în momente cheie.

Bogdan Oprea: Da, doamna ministru Prună. Comunică mult, își explică acțiunile și deciziile, o vedem des la emisiuni TV, am văzut-o participând la mese rotunde și întâlniri publice unde a discutat liber despre subiecte de pe agenda ministerului pe care îl conduce. Comunică pe Facebook, dar nu excesiv, ci ponderat, cum este și corect, secțiunea centrală a paginii de deschidere de pe site-ul Ministerului Justiției este dedicată comunicatelor și comunicărilor publice ale instituției. Toate aceste sunt elemente care arată o bună înțelegere a modului în care trebuie să funcționeze comunicarea pentru o instituție de asemenea nivel și un evident respect pentru transparența instituțională, ceea ce este deopotrivă meritul ministrului, dar și al echipei sale de comunicare.