Gata cu ajutoarele de la stat, facturile românilor vor bubui după această iarnă. Precizările ANRE

Facturile românilor vor arăta altfel din martie 2025. Autoritatea de reglementare va face o campanie de informare cu privire la încheierea perioadei de plafonare a preţurilor la energie, la 31 martie 2025, şi vrem, astfel, să fim proactivi, a declarat, luni, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), George Niculescu.

Facturile românilor vor creşte din martie 2025. Ce trebuie să ştie consumatorii

„Lucrurile nu se exclud, nu înseamnă că autoritatea de reglementare nu va face o campanie de informare (despre finalul perioadei de plafonare a preţului la energie, n.r.) şi nu este nimic greşit în a obliga furnizorii de energie electrică. Practic, relaţia contractuală între consumator este în mod direct cu furnizorul. Orice consumator de energie electrică sau de gaze naturale are un contract încheiat cu un furnizor de energie electrică sau de gaze naturale. Atunci este foarte uşor să primească informaţii în mod electronic sau fizic, aşa cum primeşte şi factura, cu privire la ce urmează să se întâmple după 31 martie 2025. Suntem în situaţia în care mulţi dintre consumatori au nişte contracte care au un anumit preţ. Preţurile facturate sunt cele din Ordonanţa 27 care, în momentul de faţă, este în vigoare până la 31 martie. Nu este nimic greşit ca autoritatea de reglementare să aibă un rol proactiv în relaţia furnizor-consumator, să-l oblige pe furnizor să îl informeze pe consumator cu privire la preţul lui contractual. Poate ni s-a modificat preţul de contract, nu am fost atenţi, am semnat un act adiţional acum un an de zile, nu mai ştim care este preţul de contract, ne uităm doar pe factură şi vedem că avem un preţ plafonat, dar fără să ştim exact cât urmează să plătim după 31 martie”, a susţinut Niculescu.

Ministrul Finanțelor se așteaptă ca rectificarea bugetară să fie aprobată luni: ”Execuția bugetară arată un nivel record al investițiilor. La sfârșitul lunii august avem un deficit de 4,53%”

Potrivit oficialului, nu este greşit ca ANRE să oblige furnizorii să pună la dispoziţia consumatorilor, cu cinci luni înainte, informaţii despre preţurile la energie, astfel încât facturile românilor să fie anticipate.

Alte articole

EXCLUSIV! Președintele ANRE a încasat în Decembrie 2024 un salariu de 15.000 de euro! Sumele fabuloase care le intră pe card şefilor din Agenția Națională de Reglementare în Domeniul Energiei! Salarii mai mari decât pe Wall Street pentru bugetari!

Restructurare prin comasare! Sunt vizate, printre altele, ANCOM, ANRE, ASF și CNA

„Poate nu toţi consumatorii ştiu că ANRE pune la dispoziţie o platformă prin care pot compara în timp real ofertele furnizorilor de preţ la energie electrică şi la gaze naturale. De asemenea, consumatorii trebuie să ştie că au la dispoziţie şi platforma online de schimbare a furnizorilor, tot administrată de către ANRE, unde îşi pot schimba furnizorul de energie electrică sau de gaze naturale în 24 de ore, la fel de simplu cum s-ar porta de la un operator de telefonie mobilă la altul. Deci, nu considerăm absolut nimic greşit ca ANRE să oblige furnizorii să pună la dispoziţia consumatorilor din timp, cu cinci luni înainte, aceste informaţii. Arătăm că suntem proactivi. În momentul de faţă avem publicat pe site-ul instituţiei o cercetare de piaţă. Autoritatea de reglementare va contracta un astfel de serviciu. Autoritatea de reglementare nu întotdeauna a comunicat la nivelul aşteptărilor consumatorilor de energie din România. De aceea ne dorim să facem lucrul acesta într-un mod cât se poate de corect, transparent, deschis şi eficient”, a spus şeful ANRE.

Întrebat dacă se analizează ca plafonarea la preţul la energie să continue şi după data de 31 martie 2025, Niculescu a menţionat că „dacă Guvernul României, Ministerul Energiei, ia în considerare extindere a perioadei de aplicabilitate a Ordonanţei 27, nu pot decât să comentez pozitiv aceste aspecte”.

„Nu trebuie să uităm faptul că această ordonanţă de urgenţă, practic a oferit o umbrelă consumatorilor de energie din România, un fel de protecţie în calea unor preţuri la energie electrică şi la gaze naturale foarte mari, preţuri pe care nu le-am văzut, nu ne aşteptam să le vedem vreodată. Deci, dacă Guvernul va lua această decizie, evident că ne vom adapta, vom contribui proactiv la aceste măsuri”, a adăugat George Niculescu.

Şeful ANRE a participat, luni, la la o nouă ediţie a conferinţelor Focus Energetic, organizată la Palatul Parlamentului.

Ministrul Sebastian Burduja promite să aibă grijă de facturile românilor

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, afirmă că profesori de la facultăţi de drept şi din domeniul energiei vor face parte din comitetul interministerial care va decide asupra viitoarei scheme de ajutor pentru plata facturilor pentru energie. Ministerul şi-a propus ca toate criteriile să fie stabilite până la finalul acestui an. „Pentru că vedem astăzi o piaţă europeană nefuncţională, nu excludem deloc scenariul în care menţinem plafonarea şi după 31 martie 2025”, a declarat Sebastian Burduja într-un interviu pentru Ziarul Unirea.

Ministrul Energiei afirmă că autorităţile vor consulta cadre didactice universitare înainte de a decide asupra schemei de ajutor care va fi acordată persoanelor din categoriile considerate vulnerabile, după ce actuala schemă de plafonare-compensare a tarifelor la energie va expira, la finalul lunii martie a anului viitor.

„Pregătim înfiinţarea rapidă a unui comitet interministerial, compus inclusiv din cadre universitare ale facultăţilor de drept şi din domeniul energetic, care să contureze viitorul mecanism de sprijin, după 1 aprilie 2025, al consumatorilor vulnerabili precum şi de combatere a sărăciei energetice. Pentru viitor, analizăm oportunitatea transformării acestei compensări într-o obligaţie de serviciu public, care se pliază mai bine tradiţiei administrative româneşti”, a declarat Sebastian Burduja într-un interviu publicat sâmbătă seară.

Ministrul dă asigurări asupra faptului că şi după 1 aprilie 2025 consumatorii vulnerabili vor fi protejaţi, iar facturile românilor cu probleme vor fi subvenţionate.

„După cum am spus, avem pregătit un comitet interministerial compus din experţi, inclusiv din mediul academic, care vor pregăti soluţia legislativă nouă până la 31 decembrie 2024. Luăm în calcul un mecanism de protejare a oamenilor cu venituri reduse şi pentru care costurile cu energia pot avea o pondere mare în totalul costurilor gospodăriei.

În acest mecanism vom avea în vedere respectarea garanţiilor constituţionale privind caracterul de stat social al României, asigurarea unui nivel de trai şi respectarea demnităţii umane. Avem în vedere că, pentru consumatorii casnici, furnizarea energiei electrice şi termice să devină obligaţie de serviciu public, cu toate mecanismele administrative de subvenţionare.

Un nou ajutor pentru pensionari. În ce prag trebuie să se încadreze seniorii pentru a primi banii pentru facturi

Prioritatea este definirea clară a criteriilor de eligibilitate pentru consumatorii vulnerabili. În scenariile de lucru luăm în calcul venituri sub un anumit prag, familii numeroase, persoane care utilizează aparate medicale.

Am început să analizăm datele de la Institutul Naţional de Statistică şi un scenariu de lucru este să luăm în calcul venitul total al gospodăriei, costurile totale cu facturile de energie electrică + gaze naturale şi numărul de membri din gospodărie”, a detaliat Burduja.

Sebastian Burduja a fost întrebat şi care sunt criteriile pe baza cărora au fost aprobate compensaţii la energie şi gaze, atât timp cât nu au fost respectate plafonul de minimis şi modul de selectare a clienţilor finali, conform prevederilor legale.

„În ceea ce priveşte respectarea plafonului de minimis, suntem conştienţi de importanţa lui şi, în acest sens, Ministerul Energiei, împreună cu alte instituţii implicate, analizează constant implementarea măsurilor pentru a respecta cadrul legal şi pentru a asigura o corectă selecţie a beneficiarilor pe termen mediu şi lung. Ajustările necesare vor fi făcute în baza feedback-ului şi a realităţilor economice, astfel încât să asigurăm o distribuţie corectă a resurselor şi, în acelaşi timp, să ne încadrăm în obligaţiile naţionale şi europene”, a răspuns Burduja.