Gazprom Neft este interesată de activele OMV din Balcani

Recent, OMV a anunţat că analizează posibilitatea vânzării subsidiarelor sale din Croaţia şi Bosnia-Herţegovina, ceea ce ar implica retragerea de pe cele două pieţe, în linie cu strategia sa care vizează reducerea ponderii segmentului rafinare şi marketing în portofoliul total al companiei.

„Luăm în considerare această posibilitate. NIS (subsidiara din Serbia a Gazprom Neft) se dezvoltă în mod dinamic şi suntem interesaţi de extinderea reţelei noastre”, a declarat Vadim Iakovlev, adăugând că Gazprom Neft are capacitatea financiară pentru achiziţii. Vadim Iakovlev a mai spus că NIS are de gând să finalizeze modernizarea facilităţilor sale de rafinare până la mijlocul lui 2012, pentru a-şi creşte capacităţile de rafinare până la patru milioane tone.

În schimb, Iakovlev a anunţat că Gazprom Neft nu este interesată de achiziţionarea rafinăriilor din Europa ale grupului Petroplus Holding AG. Săptămâna trecută compania elveţiană Petroplus a depus cererea de plasare în insolvenţă. Petroplus operează cinci rafinării în Europa: Coryton (Marea Britanie), Antwerp (Belgia), Petit Couronne (Franţa), Ingolstadt (Germania) şi Cressier (Elveţia).

OMV este prezent pe piaţa de retail din Croaţia din 1992. În prezent, OMV Hrvatska d.o.o are 70 de angajaţi la sediul central din Zagreb, precum şi o reţea de 63 de benzinării, controlând o cotă de piaţă de 13%. Pe piaţa din Bosnia-Herzegovina, OMV este prezent din 2001. În prezent, societatea OMV BH d.o.o are 23 de angajaţi la sediul central de la Sarajevo şi o reţea de 28 de benzinării, controlând o cotă de piaţă de aproximativ 8%.

Alte articole

Reduceri de weekend la benzină și motorină. Cu cât se ieftinesc carburanții

Cum îl atacă Mircea Geoană pe Marcel Ciolacu pe banii austriecilor de la OMV și ai rușilor?!

O altă companie petrolieră rusă de stat, Zarubejneft, a anunţat şi ea că a depus o ofertă pentru cele 91 de benzinării OMV din Croaţia şi Bosnia Herţegovina.

Grupul austriac OMV este acţionarul majoritar al Petrom, cu o participaţie de 51,01%, în timp ce Ministerul Economiei şi Comerţului deţine un pachet de 20,64% din acţiuni, iar Fondul Proprietatea 20,11%.