Scaparrotti, care — după serviciul în Afganistan — a condus până în prezent trupele americane din Coreea de Sud, devine astfel al 18-lea comandant suprem al forțelor Alianței Nord-Atlantice, post strategic inaugurat în 1951 de generalul american Dwight Eisenhower.
‘Ne aflăm într-un moment crucial’ pentru că Europa ‘se confruntă cu amenințări și provocări strategice numeroase’, a rezumat situația generalul Scaparrotti (60 de ani), în cursul audierii sale de către Senatul american în aprilie.
‘O Rusie în plină recrudescență vrea mai multă putere și dovedește un comportament tot mai agresiv’, ‘terorismul constituie o amenințare imediată, așa cum lumea a putut fi martoră în recentele tragedii la Bruxelles, Paris și Ankara’, iar ‘afluxul semnificativ al migranților și refugiaților a provocat crize economice, demografice și umanitare care pun la încercare structura socială a Europei’, explica el.
Generalul american va trebui să continue linia predecesorului său, generalul Philip Breedlove, ‘spunând și repetând europenilor că trebuie să facă mai mult’ pentru a-și stopa în cele din urmă reducerea cheltuielilor pentru apărare, a subliniat Jan Techau de la institutul Carnegie Europe, potrivit Agerpres.
Criza ucraineană din primăvara 2014, care durează în pofida unei încetări a focului convenite între rebelii proruși și Kiev, a pus capăt optimismului occidentalilor de a putea coopera cu Rusia, obligând NATO să se lanseze într-o ‘insistență modernă’ fără precedent după sfârșitul Războiului rece pentru o întărire militară substanțială a Estului.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a dezvăluit în cursul săptămânii că această consolidare s-ar putea traduce prin desfășurarea sub formă de rotație a patru batalioane (putând avea fiecare mai multe sute de oameni) cu echipamemtele asociate în Țările baltice și în Polonia. În Est, mici baze logistice au fost instituite deja, fără a omite întărirea patrulelor aeriene și maritime, crearea unei forțe foarte rapid desfășurabile și o multiplicare a exercițiilor.
Citeşte şi NATO îşi apără aliaţii în caz de agresiuni din partea Moscovei
SUA vor, de altfel, să desfășoare — prin rotații succesive — o brigadă blindată în Europa de Est (4.200 de soldați) din februarie 2017 și prevăd cvadruplarea în anul următor, la 3,4 miliarde de dolari, a cheltuielilor lor destinate întăririi prezenței militare americane în Europa.
Viitorul summit al NATO — în două luni, la Varșovia — va fi ocazia ‘cimentării acestor decizii’, a asigurat marți ministrul estonian al apărării, Hannes Hanso.
De asemenea, țările membre ale NATO din sudul Europei sunt atente la evenimentele din Siria și Turcia, de unde au plecat anul trecut peste 850.000 de migranți spre Europa, și la coastele libiene, etapă a rutei migratorii subsaheliene.
Ca răspuns la grava criză a migranților în Europa, NATO și-a trimis încă din martie șase nave de război în Marea Egee pentru a supraveghea și intercepta rețelele de traficanți, operațiune foarte novatoare pentru Alianță.
NATO intenționează chiar să meargă și mai departe, ‘transformând’ Active Endeavour — altă misiune navală în Marea Mediterană, axată pe antiterorism — pentru a-i permite să coopereze mai bine cu flota Uniunii Europene care acționează împotriva traficanților în largul coastelor libiene.
În fața acestor interese strategice divergente în Est și în Sud, ‘principala provocare pentru Scaparrotti va fi să păstreze unitatea Alianței’, subliniază Daniel Fiott, cercetător la Institutul de Studii Europene (VUB), cu atât mai mult cu cât președintele rus Vladimir Putin ‘caută în mod deliberat’ să divizeze NATO, așa cum a remarcat chiar Curtis Scaparrotti, care avea ca misiune principală în Coreea de Sud să-l țină la respect pe imprevizibilul lider nord-coreean Kim Jong-Un.