Generalul Ştefan Dănilă, fost şef al Armatei: Sistemele Patriot trebuie să fie exclusiv sub controlul Forţelor Aeriene naţionale

Întrebat de MEDIAFAX despre anunţul Ministerului Apărării conform căruia din cele şapte sisteme Patriot patru vor fi „destinate înzestrării Statului Major al Forţelor Aeriene şi trei Statului Major al Forţelor Terestre”, generalul Dănilă a spus: „Cred că este o eroare de comunicare sau de interpretare. Sistemele Patriot vor fi doar sub controlul Forţelor Aeriene. Performanţele tehnice, modul de operare, precum şi filosofia utilizării acestora sunt specifice forţelor aeriene, comandamentului operaţional care are controlul spaţiului aerian. Mai mult, sistemul naţional de apărare aeriană este integrat în sistemul NATO de apărare aeriană, condus de HQ Aircom Ramstein, prin centre operaţionale. Forţele noastre sunt sub controlul direct al CAOC Torrejon”.

„Ar putea exista varianta în care o parte din noile sisteme ar face parte din modernizarea fregatelor, ceea ce ar presupune lansatoare ambarcate. Dar nici într-un caz pentru Forţele Terestre. Pentru protecţia forţelor proprii se folosesc sisteme de rachete SHORAD şi V-SHORAD, respectiv cu rază scurtă şi foarte scurtă de acţiune. Acestea pot fi integrate sau parţial integrate în sistemul naţional, pentru coordonare”, a adăugat fostul şef al SMG.

Întrebat dacă decizia de achiziţionare a sistemelor Patriot este în sine „bună”, generalul Dănilă a spus: „Achiziţia este o decizie foarte bună. Sperăm ca sistemele ce se vor achiziţiona să fie de ultimă generaţie, cu un pachet de instruire a personalului corespunzător. De asemenea, chiar dacă în ultima perioadă au plecat foarte mulţi specialişti cu experienţă, sunt convins că deciziile privind amplasarea şi comanda-controlul acestor sisteme vor fi corecte. Costurile relativ mari vor asigura o protecţie bună pentru o perioadă destul de lungă de timp, aproximativ treizeci de ani. Deci este o investiţie în securitate pe termen lung”.

Sistemele Patriot sunt necesare pentru „apărarea obiectivelor strategice ale României” şi ideal ar fi „să formeze un scut împotriva oricărui atac aerian pentru tot spaţiul nostru aerian şi să protejeze întregul teritoriu al României”, a mai spus generalul Ştefan Dănilă, precizând: „Există calcule cu privire la necesarul de sisteme Patriot încă din 2006. Costul unui astfel de sistem ar fi extrem de ridicat, greu de suportat de economia naţională. Din acest motiv s-a realizat şi o variantă care presupune apărarea obiectivelor strategice. Şi această variantă este relativă, presupunând cinci la şapte baterii”.

Alte articole

Exerciţiu Ramstein Legacy 24 – România operaţionalizează al doilea sistem Patriot

Premierul Ucrainei face apel la ţara noastră, după ce Iohannis a refuzat să dea dea Kievului sisteme de rachete Patriot: „Avem nevoie de sisteme Patriot şi sperăm că şi România va putea să îşi aducă o contribuţie”

Întrebat dacă componenta de la Deveselu a Scutului NATO împotriva rachetelor balistice nu era suficientă pentru protecţie, generalul Dănilă a explicat: „În Baza de la Deveselu se află o facilitate americană care operează sistemele de lansare şi dirijare a interceptorilor rachetelor balistice, element foarte important din sistemul NATO antibalistic. Controlul lansării acestor interceptori este la nivel NATO. Dar şi această facilitate trebuie apărată, deoarece este o ţintă prioritară pentru orice inamic al NATO. Dar apărarea acesteia nu este în sarcina noastră, fiind explicit precizat acest lucru. La fel este şi cu Baza de la Mihail Kogălniceanu”.

Referindu-se la contestatarii performanţelor sistemului Patriot, susţinători ai programului european sau a sistemului rusesc S-400, care a fost contractat recent de Turcia, generalul Ştefan Dănilă, fost şef al Armatei Române a comentat pentru MEDIAFAX: „Programul european pentru astfel de rachete, FSAF – PAAMS The Next Generation of Surface-to-Air Anti-Missile Systems, conform site-ului oficial al OCCAR este dezvoltat de către Franţa, Italia şi Marea Britanie. Lansatoarele terestre sau ambarcate Sylver, rachetele Aster şi radarul Arabel sunt principalele componente ale acestui sistem. Până acum aceste echipamente nu au fost validate de vreo acţiune militară. Totuşi, trebuie să menţionăm că este un program susţinut de EDA, iar noi tocmai am declarat că susţinem PESCO. Sistemele ruseşti, respectiv S-300 sau S-400 sunt sisteme similare Patriot şi sistemului european descris mai sus. În 2000, un expert în rachete din Republica Moldova a comparat S-300 cu Patriot Pack-1, dintr-o perspectivă puţin subiectivă (lucrase pe S-300). Concluzia mea a fost şi este că sistemele sunt similare. Sistemul S-400 este comparabil cu Patriot Pack-3, cu un radar mai performant, cu posibilitatea de a combate inclusiv rachete balistice, pe traiectoria lor ascendentă sau descendentă”.

Întrebat de MEDIAFAX despre importanţa apărării aeriene (antiaeriene) în contextul asigurării securităţii naţionale, generalul Dănilă a spus:”Agresiunea armată a unui stat împotriva altui stat părea greu de imaginat în Europa, înainte de 2014. Şi pentru că cea mai rapidă cale pentru o astfel de invazie s-a dovedit calea aerului, apărarea aeriană a revenit subiect de importanţă vitală. Ulterior, loviturile date în Siria cu rachetele Kalibr, informaţia privind creşterea numărului de rachete Bastion în Crimeea au amplificat preocupările strategilor militari”

„Apărarea aeriană (antiaeriană) este o problemă importantă şi de mare actualitate. Dacă luăm în calcul şi faptul că apărarea aeriană se bazează pe capabilităţi care se realizează în timp relativ lung, de doi, la patru ani şi pentru perioade de minim douăzeci de ani, cu modernizări şi îmbunătăţiri periodice, rezultă că deciziile trebuie să fie bine şi temeinic fundamentate”, a conchis generalul (r) Ştefan Dănilă, fost şef al Statului Major General al Armatei Române.

Generalul (r) cu patru stele Ştefan Dănilă a fost şef al Statului Major General (SMG) al Armatei Române în perioada 2011-2014. Fost pilot de MIG 21, MIG 21 LancerR şi C-130 Hercules, Ştefan Dănilă a fost primul general din aviaţia militară care a ocupat funcţia de şef al Armatei.

Ministerul Apărării a anunţat săptămâna trecută că a primit scrisoarea de acceptare (Letter of Acceptance – LOA) din partea guvernului SUA privind achiziţionarea primului sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM) tip Patriot.

„Ministerul Apărării Naţionale a primit miercuri, 1 noiembrie, scrisoarea de acceptare (Letter of Acceptance – LOA) din partea Guvernului SUA privind achiziţionarea primului sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM) tip Patriot. Acesta este primul din cele şapte sisteme Patriot – patru destinate înzestrării Statului Major al Forţelor Aeriene şi trei Statului Major al Forţelor Terestre – program a cărui valoare totală este de circa 3,9 miliarde USD fără TVA”, a notificat MApN.

Sistemul pentru care a fost primită scrisoarea de acceptare este estimat la 764,78 milioane USD fără TVA şi va fi contractat până la sfârşitul acestui an, după adoptarea de către Parlamentul României a proiectului de lege privind realizarea capabilităţii.

Apărarea aeriană are trei componente majore: sistemul de supraveghere şi cercetare aeriană, aviaţia de vânătoare şi sistemul de apărare antiaeriană, cu baza la sol (rachete şi artilerie antiaeriană).

Rachetele antiaeriene sunt şi ele de mai multe feluri: cu rază mare, medie, mică/scurtă şi foarte scurtă.

Rachetele Patriot fac parte din categoria celor cu rază mare de acţiune. Sunt sistemele de rachete cele mai cunoscute şi aflate în înzestrarea celor mai multe state membre NATO.