Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu, fostul reprezentant al României la Comandamentul NATO, spune că România este extrem de întârziată în ceea ce priveşte adoptarea legislaţiei la nevoile de refacere a rezervei Armatei României pe principiile voluntariatului. Bălăceanu critică faptul că legea de pregătire a populaţiei pentru apărare întârzie de aproape trei ani să ajungă în Parlament.
„Suntem extrem de întârziaţi în ceea ce priveşte adoptarea legislaţiei la nevoile de refacere a rezervei Armatei României pe principiile voluntariatului. Legea de pregătire a populaţiei pentru apărare întârzie de aproape trei ani să ajungă în Parlament, ca atare există o orientare politică pe care trebuie să o luăm în considerare în România, care spune că unica soluţie este reintroducerea serviciului militar obligatoriu”, a declarat pentru News.ro generalul (r) Virgil Bălăceanu.
Acesta consideră că deciziile politice „întârziate sau gândite prost”, dar mai ales întârziate şi neasumate de către clasa politică „se decontează, până la urmă, tot de poporul român”.
„Nu ştiu cât de pregătiţi sunt tinerii la ora actuală ca serviciul militar să devină obligatoriu, de altfel, România, în sine. De ce? Pentru că, iată, legea de pregătire a populaţiei pentru apărare întârzie atât de mult, iar la un moment dat se ajunge la un gen de ping-pong între Parlament, Guvern ministerele care trebuie să dea avizele pentru legea respectivă etc. Este incredibil ce se întâmplă în România şi se întâmplă, din păcate, în timpul de acum”, a spus Bălăceanu.
Generalul spune că Armata trebuie să răspundă încă „unor cerinţe politice”, într-o „stare foarte tulbure”.
„Nu ne-am decis ce să facem pentru că noi avem doi poli – polul suveranist sau naţionalist, cum îi spun eu, care pledează pentru reintroducerea serviciului militar obligatoriu şi polul euro-atlantist care susţine, dar a acţionat ineficient şi incomplet din punct de vedere legislativ, serviciul în rezervă voluntar”, afirmă generalul.
„Ministerul Apărării trebuie să aibă o politică de marketing”
Potrivit acestuia, pentru „refacerea rezervei” trebuie aprobată cât mai repede legea de pregătire a populaţiei pentru apărare care dezvoltă serviciul militar voluntar.
„Noi trebuie să îi înlocuim pe cei care au făcut stagiul militar în 2007, pentru că ei vor ieşi într-un timp relativ scurt din evidenţele militare. Trebuie acordată atenţie şi modului în care este aplicată legislaţia apărării, iar aici trebuie pregătit terenul în mod corespunzător. Dacă introduc serviciu voluntar soldat în termen, trebuie să am o campanie inclusiv prin participarea media de înţelegere a necesităţii acestui demers, dar şi a avantajelor acestui serviciu. În definitiv, Ministerul Apărării trebuie să aibă o politică de marketing, iar atunci când a făcut-o, a reuşit foarte bine, spre exemplu, printr-o decizie a precedentului şef al Apărării, ca recrutarea şi selecţia soldaţilor, gradaţilor profesionişti să se facă şi de către unităţile militare, iar în acest an s-au ocupat aproape 90% din posturile scoase la concurs”, a explicat Bălăceanu.
Generalul consideră că acelaşi lucru trebuie făcut şi din punct de vedere al rezervei Armatei României. „Ministerul Apărării, când ne vorbeşte nouă, societăţii, despre obiectivele pe care le-a stabilit în ceea ce priveşte capabilităţile Armatei, trebuie să ne spună tot timpul de forţele active şi de forţele de rezervă, în condiţiile în care Armata României trebuie să fie pregătită în rolul de descurajare pentru a menţine războiul cât mai departe de frontierele ţării noastre”, a afirmat generalul.
Virgil Bălăceanu a avertizat că, dacă nu va fi rezolvată „problema legislativă” şi nu va fi făcută „o campanie de promovare” pentru refacerea rezervei Armatei României pe principiile voluntariatului, atunci va trebui reintrodus serviciul militar obligatoriu.
„Ne amintim de Armată şi de faptul că trebuie să o apreciem şi să o sprijinim doar în situaţiile de criză. Atunci când lucrurile sunt liniştite, se spune că «pensiile militare de stat sunt nişte pensii nesimţite». Eu am următoarea convingere: că dacă ruşii vor ajunge la gurile Dunării, drepturile militarilor vor fi extrem de mult luate în seamă, dar întrebarea devine retorică: trebuie să avem o prezenţă a forţelor militare ruse la gurile Dunării ca armata in corpore – partea activă şi partea în rezervă – să fie luată în seamă? Sau noi trebuie să purtăm grija Armatei tot timpul?”, a încheiat generalul Virgil Bălăceanu.
La începutul toamnei 2024, Legea pregătirii populaţiei pentru apărare şi alte legi privind apărarea naţională erau fie în lucru la Ministerul Apărării Naţionale, fie trimise spre avizare către diferite instituţii, inclusiv la Guvern. În orice caz, reprezentanţi din MApN erau sceptici că aceste legi, inclusiv cea a pregătirii populaţiei pentru apărare, ar putea fi aprobate înaintea alegerilor de la sfârşitul anului trecut.
„Voi răspunde la întrebare invocând sprijinul politic de care eu vreau să vă spun, cu toată sinceritatea, că am avut parte. Am servit ca ministru al Apărării când Guvernul era condus de domnul Ciucă, am servit ca ministru al Apărării şi în perioada în care Guvernul a fost condus de domnul Marcel Ciolacu. În ambele situaţii, Ministerul Apărării, eu, ca ministru, am avut parte de sprijin”, a spus Angel Tîlvar, marţi seară, la un post TV.
„Dorinţa noastră de a creşte efectivul se bazează pe nevoia de apărare şi contextul în care trăim. Cu toţii urmărim ce se întâmplă în România şi în lume şi cu toţii suntem de acord că acum mai bine de 1.000 de zile nu şi-ar fi imaginat nimeni că pe teritoriul României ar putea să cadă resturi de drone, nu şi-ar fi imaginat nimeni că vom fi hub umanitar, nu ne imaginam că atunci când mergem pe litoral, pe Marea Neagră, pot apărea mine care să fie istorice sau să fie generate de conflictul din Ucraina”, a declarat Angel Tîlvar.
„Apartenenţa la NATO a făcut ca numărul de militari să fie redus, iar acum suntem în situaţia în care avem în jur de 85.000 împreună cu civilii”, a mai spus ministrul Apărării.
Fostul preşedinte Traian Băsescu afirmă, despre capacitatea de apărare a României, că ţara noastră nu este pregătită de o confruntare în care să ţină piept unei invazii a armatei ruse 30 de zile, precizând că ţara noastră nu este într-un asemenea pericol acum, dar trebuie să se pregătească. El s-a referit şi la efectivele armatei, apreciind că o armată de 70.000 de oameni e prea puţin, context în care se pronunţat în favoarea reintroducerii stagiului militar obligatoriu.
Traian Băsescu a fost întrebat, duminică, la Digi 24, dacă ar susţine reintroducerea stagiului militar obligatoriu.
”Acum o susţin. Dacă aş putea semna reintroducerea stagiului militar, pentru că în România nu s-a abolit stagiul militar, ci doar s-a suspendat stagiul militar”, a afirmat Băsescu.
Întrebat dacă nu a fost vorba să avem o avem o armată profesionistă şi nu una a întregului popor, Băsescu a răspuns: “Da, dar nu constataţi că o armată de 70.000 de oameni e prea puţin? Deci este mult prea puţin şi este clar că o ţară ca România, populaţia pe care o are România, nu se poate apăra decât cu toată populaţia ei. (…) Părerea mea este că trebuie să revenim la stagiul militar. Uitaţi-vă, deci ai 70.000 de militari, câţi sunt luptători, că în ăştia intră şi partea logistică intră hai să zicem 80 de mii, dar ai 20 de mii care sunt neluptători. Sunt personal civil şi personal din spatele frontului”.
Băsescu a mai fost întrebat despre capacitatea de apărare a României şi dacă este pregătită de o invazie.
“România nu e pregătită de o confruntare în care să zicem să ţină piept unei invazii a armatei ruse, să spunem 30 de zile. Problema este cât rapid ne-ar sosi sprijinul aliaţilor. (…) Deci România în momentul de faţă singură, nu poate face faţă unei invazii, dar aş vrea să nu speriem lumea prin ridicarea subiectului. România nu este în pericolul unei invazii, dar trebuie să se pregătească. Iar dacă Trump va fi preşedintele Statelor Unite, trebuie să ştim că nu ne va lăsa nimeni fără să ne aducem contribuţia de 2% din PIB la creşterea capacităţii de luptă Armatei Române”, a afirmat Băsescu.