„Cota diferenţiată nu aduce pierderi de miliarde economiei, ci câştiguri de miliarde oamenilor care susţin economia. Am auzit zilele acestea diverse voci criticând proiectul Ministerului de Finanţe de a introduce un impozit diferenţiat pe venitul salarial cu deductibilităţi fiscale şi cote 8%, 12% si 16 %, deşi acest lucru este stipulat în programul de guvernare propus de USL şi asumat inclusiv de PNL în 2012”, spune Mircea Geoană, conform unui comunicat, citat de Mediafax.
În opinia senatorului PSD, creşterea salariului angajaţilor din mediul privat sau de la stat care astăzi câştigă puţin sau foarte puţin, prin scaderea taxei pe venit, „este o veste foarte bună pentru familiile afectate de sărăcie”.
„Într-adevăr, este posibil ca efectele de primă rundă ale măsurii să determine reducerea veniturilor bugetare. Dacă vom colecta mai bine, această problemă va dispărea complet şi rapid. În plus, efectele de runda a doua – determinate de creşterea consumului categoriilor de populaţie cu venituri mici – vor fi pozitive prin creşterea consumului de bunuri şi servicii produse intern, având în vedere că populaţia cu venituri mici nu are o înclinaţie foarte mare spre bunuri de import. Mai mult, acest lucru poate determina o creştere a ofertei interne ceea ce, prin generalizarea acestui efect în economie, poate duce la un PIB mai mare, o creştere a numărului de locuri de muncă şi încasări de taxe şi impozite mai mari. Prin urmare, efectul bugetar al scăderii cotei medii va fi compensat de consecinţele favorabile menţionate mai sus”, susţine el.
Mircea Geoană mai arată în comunicat că, în octombrie 2012, 67,6% din salariaţii din economie aveau un salariu brut de sub 2000 lei, iar 83,8% din angajaţi au salariul brut sub 3000 lei. „Asta arată că majoritatea salariaţilor din economie ar putea beneficia de o reducere a fiscalităţii în condiţiile aplicării acestei propuneri guvernamentale. Acest fapt este pozitiv deoarece după o perioadă de ajustare macroeconomică puternică (în ultimii ani, deficitul contului curent al balanţei de plăţi s-a micşorat de mai bine de 10 ori în acest interval, coborând de la 13,4 în 2007 la 1,1% din PIB în 2013), localizată mai ales la nivelul sectorului public (deficitul guvernamental a scăzut de la 9% din PIB în 2009 la aproximativ 2,5% în 2013) s-a mutat din nou în anul 2013, la nivelul sectorului privat”, adaugă el.
Mai mult, subliniază Geoană, „reducerea presiunii fiscale pe cei mai săraci dintre români ar fi o măsură de echitate socială, ei fiind cei care au suportat greul austerităţii economice în perioada de criză, cum ar fi reducerea de salarii de 25% în sectorul public, creşterea TVA de la 19% la 25%, impozitul represiv, resimţit puternic de cei cu venituri mici”. Aceste măsuri au afectat cu precădere categoriile sărace deoarece ele consumă integral venitul şi nu pot să economisească, menţionează el.
Potrivit lui Geoană, „nu introducerea cotei diferenţiate cu praguri mai mici de 16% este periculoasă pentru cuantumul veniturilor de la bugetul de stat, ci pierderea a 2.3 miliarde de euro, ce nu au ajuns la bugetul de stat pentru că ţinta de colectare pe 2013 nu a fost îndeplinită”.
„Dacă aceşti bani ar fi fost folosiţi pentru investiţii în 2013, ar fi generat un impact de un plus de 9 miliarde EUR la PIB în perioada 2014-2018, ar fi permis reducerea TVA cu 4 puncte procentuale, de la 24% la 20% şi ar fi determinat ca rata şomajului să scadă sub 6% în 2016 şi la 5% în 2018 (de la un nivel de 7,1% la final de 2013). Ca să nu mai menţionăm faptul că dacă ar fi să colectăm măcar cât reuşeşte să strângă Fiscul din Bulgaria, bugetul României ar beneficia de un binevenit surplus de venituri în cuantum de aproximativ 7 miliarde de euro, 4 miliarde numai din TVA”, mai spune senatorul PSD.
El conchide că „este obligaţia celor care veni în Guvern după remaniere să îndrepte lucrurile”.
„Dacă vom colecta mai bine, vor exista mai multe resurse pentru o atât de necesară reducere de taxe, atât pentru populaţie, cât şi pentru firme”, menţionează Geoană.