George Ciamba, despre preşedinţia Consiliului UE: România a fost un honest broker, care nu a ţinut anumite dosare „în sertar”

„Preşedinţia României (…) este apreciată de toate ţările membre ca fiind una de succes. Care este, de fapt, măsura preşedinţiei? Măsura preşedinţiei este cât ai fost de ‘honest broker’. România nu a luat nişte dosare şi le-a ţinut în sertar, pentru că îi convenea să le ţină. România a reuşit a performanţa de a închide un număr de dosare, tocmai pentru că a revenit la mesajul principal al unei preşedinţii. Şi de aceea, dacă te uiţi la palmaresul României, e absolut impresionant faţă de restul, pentru că pur şi simplu am încercat să închidem toate dosarele. Acum, cum va fi valorificat acest lucru de către leadership-ul din România, cum va fi valorificat la nivelul Parlamentului European, asta e o chestiune care cred că trebuie să ţină de fiecare, pentru că România a livrat dosare pentru toată lumea. A livrat dosare importante pentru familia politică a socialiştilor – toate chestiunile pe muncă, incluziune socială. A livrat dosare importante vizavi de migraţie – să nu uităm acel dosare cu creşterea pazei de coastă, care e un lucru foarte important. A livrat lucruri care au necesitat o decizie politică curajoasă la nivelul Guvernului României. De exemplu, Directiva privind gazele”, a precizat el, în cadrul unei dezbateri organizate de către Institutul Aspen România şi Biroul din Bucureşti al German Marshall Fund of the US.

Ministrul delegat a subliniat că efortul tehnic depus pentru închiderea dosarelor demonstrează „capacitatea administrativă” a României.

„Eu nu cred că putem măsura cât de mult am făcut noi în comparaţie cu alţii. Dar putem vedea discursul public la nivelul tuturor factorilor politici din Europa vizavi de preşedinţia României. La Sibiu s-a spus foarte clar că a fost o preşedinţie foarte bună. A fost o preşedinţie care a reuşit să nu creeze asperităţi. Pentru că era foarte uşor la un moment dat să cădem pradă chestiunii că venea un stat membru şi ne propunea ceva, un ‘deal’. Puteam să o facem, nu era o problemă. Dar am fi lăsat în urmă un gust amar. Am avut şi noi la rândul nostru anumite experienţe cu unele ţări membre care în ultimul moment s-au răsucit şi şi-au schimbat votul”, a menţionat Ciamba.

Victor Micula, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, a evidenţiat că pe durata preşedinţiei române, Parlamentul European a fost „pe deplin funcţional doar timp de două luni”, dar că România a închis cel mai mare număr de dosare din acest ciclu parlamentar.

Alte articole

Zile libere 2025. Românii nu vor mai avea liber pe 3 ianuarie

Călin Georgescu, după formarea noului guvern: „Cadoul nostru de Crăciun de la politicieni este tirania”

„Presiunea pozitivă asupra noastră a funcţionat şi asupra parlamentarilor europeni, care şi-au dorit la rândul lor să lase o moştenire politică şi am fost în măsură să închidem foarte multe dosare. (…) Anduranţa echipei române şi-a spus cuvântul. O serie de dosare s-au închis în miez de noapte, pentru că ne-am pregătit pentru acest maraton în timp util. Dosarele foarte importante care s-au închis şi care au surprins foarte multă lume… dacă e să încep lista, aş începe cu Directiva pe gaze. (…) Am avut o singură abţinere, de la bulgari. O directivă, care risca să scoată în evidenţă o nouă falie în exerciţiul politic european, a fost gestionată eficient de echipa de acolo şi de echipa de la Ministerul Energiei. (…) Proprietatea intelectuală este un alt dosar legislativ foarte important, dar există şi foarte multe dosare care sunt aparent tehnice – substanţe cancerigene din produse -, dar care pe termen mediu vor avea un impact major asupra vieţii cotidiene a cetăţenilor”, a explicat el.

Melania Ciot, secretar de stat pentru Afaceri Europene, a precizat că 90 de dosare legislative au fost finalizate pe durata preşedinţiei române a Consiliului.

„România a reuşit să demonstreze că are un comportament predictibil şi credibil şi cred că aceste rezultate arată că România aduce în mod cert o valoare adăugată proiectului european, profilul nostru continuând să fie unul în favoarea consolidării UE şi unităţii între statele membre”, a spus Melania Ciot.

Pe de altă parte, Dragoş Pîslaru, viitor europarlamentar din partea Alianţei 2020 USR PLUS, a criticat faptul că temele preşedinţiei române nu au fost promovate mai mult în rândul cetăţenilor şi nu au fost dezbătute suficient cu opoziţia.

„A fost o preşedinţie bună – aş adăuga – instituţional. Corectă, honest broker, neutră… Asta nu înseamnă că a fost o preşedinţie care a folosit oportunitatea istorică pe care România a avut-o ca să promoveze mai bine atât educarea românilor cu privire la temele europene, cât şi partea legată de anumite lucruri de interes naţional. Eu cred că am ratat în cadrul preşedinţiei oportunitatea de a deschide preşedinţia şi agenda către cetăţenii români. Cred că, tocmai pentru că s-a mers pe burtă, ca să se evite contorsionări politice la nivel intern, nu s-au invitat multe din vocile care sunt în opoziţie să îşi exprime părerea. Nu cred că a existat o dezbatere reală care să implice cetăţenii. În afară de nişte încercări ale lui Victor Negrescu, la început, de a invita stakeholders, pentru a înţelege un pic cam care sunt lucrurile în societate, au fost destul de anemice aceste lucruri. Şi mi se pare că impactul Summitului de la Sibiu – poate, din raţiuni de PR, a avut un rol – nu neg faptul că a fost vizibilă ideea de preşedinţie şi de UE, dar cred că s-a ratat partea de conţinut”, a arătat Pîslaru.