„Este tocmai ceea ce facem în România. De exemplu, am majorat deja bugetul apărării la 2% din PIB, în baza unei decizii luate acum doi ani, în contextul anexării ilegale a Crimeii de către Rusia, ceea ce vine în susținerea Alianței și a poziției sale pe flancul de est, foarte expus din motivele sus-menționate”, dar și pe fondul amenințărilor asimetrice legate de terorism și imigrația ilegală, a amintit George Maior.
Ambasadorul României la Washington a făcut aceste remarci rugat să comenteze situația creată după ce la summitul NATO de la sfârșitul lui mai de la Bruxelles președintele american Donald Trump nu a confirmat menținerea principiului apărării colective a Alianței (Articolul 5) și după ce cancelarul german Angela Merkel a apreciat că Europa trebuie să-și asume o mai mare responsabilitate în ce o privește. Liderul de la Casa Albă a pledat în schimb insistent pentru creșterea bugetelor apărării ale statelor aliate.
Potrivit Agerpres, ambasadorul român a salutat, pe de altă parte, în același interviu împlinirea a 20 de ani, în 2017, de la inaugurarea parteneriatului strategic între România și Statele Unite ale Americii, apreciind că acesta „s-a dezvoltat mult în acești ani în materie de cooperare militară, comunicare politică și relații economice, fiind unul din cele mai solide din Europa centrală și de est”.
Invitat să comenteze colaborarea dintre România și SUA în domeniul schimbului de informații, George Maior a menționat că este vorba de „una din cele mai dezvoltate relații”, care „nu numai că se bazează pe un schimb solid de informații în materie de combatere a terorismului sau proliferării, ci funcționează și în termeni de angajament global pentru confruntarea marilor provocări cărora trebuie să le facem față, mai ales antiterorismul”.
Ambasadorul George Maior a mai precizat că România este, potrivit estimărilor noastre, al doilea cel mai mare furnizor de informații în NATO, adăugând că, în opinia sa, Alianța Nord-Atlantică ar trebui să facă mai mult pentru a-și reforma componenta de informații, atât în plan civil cât și militar, informațiile reprezentând „prima linie de apărare în fața amenințărilor cu care ne confruntăm”.