„Cum ne pot ajuta evoluțiile dintr-o țară care a fost odată un spațiu aflat la confluența imperiilor să înțelegem lumea în care trăim astăzi? Este posibil, vreodată, ca un tiran să cadă datorită acțiunilor străinilor, ori dimpotrivă, popoarele însele sunt cele care trebuie să se elibereze? Cum se poate realiza echilibrul dintre empatie și obiectivitate atunci când scrii despre tragedia istoriei, despre suferințe umane de nedescris care sunt necunoscute cititorilor din alte părți ale lumii?
Bob Kaplan ridică toate aceste probleme și nu numai, și o face în mod sclipitor, cu înțelepciunea experienței și cu profunzime și finețe intelectuală. (…) O istorie în care miturile sunt analizate și deconstruite cu atenție, nu de dragul de a demoraliza pe cineva, ci pentru a înlocui misticismul și autoamăgirea cu claritate și nuanță în redarea evenimentelor istoriei”, a arătat diplomatul român în discursul său.
„Din altă perspectivă, povestea acestei cărți este și povestea evoluției personale a lui Kaplan. ‘Nu ne maturizăm încetul cu încetul,’ ne spune autorul. ‘Noi creștem în hopuri în momente cheie, când ne dăm seama brusc cât de ignoranți și imaturi suntem.’ De o manieră similară, Kaplan ne atrage atenția că ‘istoria nu presupune numai să observi diferențe subtile, pe măsură ce timpul se scurge pe îndelete. Istoria înseamnă și convulsii care spulberă structuri și modele construite de-a lungul deceniilor’, a mai declarat ambasadorul Maior, potrivit Agerpres.
El a sintetizat această abordare cu următorul citat din cartea prezentată: ‘În 1981, Bran nu reprezenta pentru mine decât o fărâmă din fundalul înfiorător al comunismului lui Ceaușescu. În 1990, m-am concentrat pe familia regală a României care a precedat comunismul. Acum, în 2014, eram obsedat de probleme mult mai ample, mai abstracte, precum sensul destinului, precum determinismul în istoria României și a Europei. Trei vizite, trei Românii — toate în circumstanțe politice diferite—și trei etape ale vieții personale și intelectuale. Într-un fel, am văzut trei țări diferite din perspectiva a trei oameni diferiți.’
‘România este, cu adevărat, un produs geografic și cultural încântător. România este una dintre acele națiuni etnice imposibil de digerat, precum Georgia sau Armenia, care au dăinuit în mod miraculos de-a lungul mileniilor, în pofida oprimării, invaziilor, înfrângerilor. Cu toate acestea, românii au supraviețuit la o scară demografică mai mare decât popoarele din Transcaucaz, și au făcut-o chiar la limita Europei Centrale’, a citat în continuare ambasadorul român din lucrarea lui Robert D. Kaplan.
„Dacă România va fi să fie un stat pivot la Marea Neagră, ea are nevoie de o mentalitate de stat pivot. Dacă România aspiră să fie un model de succes în Europa Centrală și de Est, ea trebuie mai întâi să se perceapă pe sine însăși ca un model de succes. Dar asta cade în sarcina noastră. ‘In Europe’s Shadow’ ridică probleme pe care elitele române au fost prea timide sau prea modeste să le pună ele însele. În contradicție cu neajunsurile pe care percepem că le-am avea, Kaplan ne spune că, astăzi, valorile noastre politice sunt sănătoase și că putem juca un rol pozitiv important în a gestiona provocările cu care ne vom confrunta. Sper că, după ce vor citi cartea și vor reflecta asupra acestor aspecte, românii vor vedea validitatea concluziilor sale”, a conchis ambasadorul român.