Luni, Germania lansează exerciţii navale în largul coastelor finlandeze la care iau parte 3.600 de militari, 40 de nave şi 30 de avioane, din cel puţin zece ţări. Manevrele militare se vor concentra pe menţinerea rutelor maritime deschise pe timpul conflictelor militare.
”Marea Baltică este curtea noastră din faţă, aşadar noi şi vecinii noştri, evident, dorim să ne putem deplasa liber pe liniile maritime de comunicare”, a explicat căpitanul german Sven Beck, aflat la bordul fregatei ‘Hamburg’.
Berlinul a devenit ţinta presiunilor preşedintelui american Donald Trump pentru a juca un rol militar mai important într-o perioadă când în rândul statelor occidentale anxietatea legată de tensiunile din regiunea Baltică este în creştere, potrivit Agerpres.
Rusia a desfăşurat rachete în enclava sa Kaliningrad care pot lovi Berlinul, NATO are mii de militari în regiune, iar Suedia – care, la fel ca Finlanda, nu este membră a Alianţei Nord-Atlantice – îşi remilitarizează insula Gotland.
În timpul exerciţiilor care încep luni, navele militare vor efectua operaţiuni de deminare în largul portului finlandez Turku, vor escorta nave-cargo şi vor simula folosirea forţei armate în apele în dispută.
Pe de altă parte, Germania construieşte un nou centru de comandă la Rostock (port la Marea Baltică), care ar urma să găzduiască personal militar permanent de rang superior. Acesta comandament va putea conduce operaţiunile NATO şi ale UE în Baltica începând din 2023, potrivit Agerpres.
Ministrul german al apărării, Ursula von der Leyen, a afirmat luna trecută că, în calitatea de cea mai mare ţară din NATO şi UE de la Marea Baltică, Germania trebuie să ‘îşi asume mai multe responsabilităţi pentru regiune’, un semn că renunţă treptat la ezitarea care a caracterizat-o în perioada postbelică atunci când a fost vorba de asumarea unui rol militar.