Germania rămâne fără angajaţi calificaţi. Detlef Scheele, şeful Oficiului Federal pentru Muncă, a declarat că numărul angajaţilor calificaţi va scădea cu aproape 150.000 anul acesta, iar declinul va fi mult mai dramatic în următorii ani.
„Pentru mine nu este vorba de azil, ci de imigraţie controlată pentru reducerea deficitului de pe piaţa forţei de muncă. De la îngrijitori la angajaţi care se ocupă de aerul condiţionat şi de sectorul logistic, dar şi din mediul universitar, în toate domeniile va fi un deficit de forţă de muncă calificată”, a avertizat Scheele, într-un interviu acordat publicaţiei Sueddeutsche Zeitung, transmite DPA, citată de Agerpres.
Acesta a refuzat să ia în calcul posibila rezistenţă la migraţie ca o soluţie la problemele de pe piaţa forţei de muncă.
„Nu poţi să te ridici şi să spui: ‘Nu vrem străini’. Asta nu funcţionează. Cert este că Germania nu are angajaţi”, a spus Detlef Scheele.
Din cauza evoluţiilor demografice, numărul angajaţilor calificaţi va scădea cu aproape 150.000 anul acesta, iar declinul va fi mult mai dramatic în următorii ani. Germania poate rezolva problema doar calificându-i pe cei necalificaţi şi pe cei care şi-au pierdut locurile de muncă din cauza schimbărilor tehnologice, lăsând femeile care lucrează involuntar part-time să aibă o activitate mai îndelungată şi, dincolo de toate acestea, aducând imigranţi în ţară, a declarat Scheele.
Cei care lucrează involuntar part-time sunt cei care ar prefera să aibă program complet dar nu găsesc locuri de muncă cu normă întreagă.
Scheele a apreciat că deficitul de forţă de muncă va fi o problemă cheie pe care trebuie să rezolve viitorul Guvern după alegerile federale din Germania de luna viitoare.
Şi Institutul economic german (IW) a avertizat recent că Germania se va confrunta în următoarele decenii cu un deficit de forţă de muncă calificată.
Conform datelor publicate marţi de Oficiul federal de statistică (Destatis), Produsul Intern Brut al Germaniei a înregistrat o creştere de 1,6% în perioada aprilie-iunie 2021, după un declin de 2% în trimestrul precedent. La estimarea preliminară din 30 iulie, Destatis previziona un avans de 1,5% al celei mai mari economii europene în trimestrul doi din 2021.
În ritm anual, economia germană a crescut cu 9,4% în perioada aprilie-iunie 2021, astfel încât activitatea economică este cu 3,3% sub nivelul anterior pandemiei, în trimestrul patru din 2019.
Consumul privat a urcat cu 3,2% în trimestrul doi din 2021, în timp ce cheltuielile de stat au înregistrat un avans de 1,8%.
Cheltuielile de stat necesare pentru a atenua impactul crizei provocate de pandemie au lăsat un gol în finanţele publice de 80,9 miliarde de euro în primul semestru din 2021, echivalentul unui deficit al sectorului public de 4,7% din PIB, cel mai ridicat din ultimii 26 de ani, caracterizat de analistul Carsten Brzeski de la ING Bank ca fiind „dezavantajul unei redresări rapide a economiei”.
Măsurile de stimulare ar trebui să ajute economia să ajungă la nivelul de dinaintea crizei înainte de finalul lui 2021 dar Guvernul rezultat în urma alegerilor din septembrie va avea „o gravă povară pe umeri”, a apreciat Brzeski, potrivit Agerpres.
În ritm trimestrial, în perioada aprilie-iunie 2021 economia zonei euro a crescut cu 2%, în timp ce Franţa, Italia şi Spania au raportat creşteri de 0,9%, 2,7% şi, respectiv, 2,8%.
Citeşte şi Germania a anunţat oficial valul patru al pandemiei de coronavirus
La finele lunii aprilie, Guvernul de la Berlin şi-a îmbunătăţit previziunile de creştere pentru acest an până la un avans al PIB de 3,5%. Luna trecută, însă, ministrul Economiei, Peter Altmaier, s-a arătat chiar mai optimist, apreciind că Germania ar putea înregistra în acest an o creştere economică de până la 4%.
Germania este principalul partener comercial al României iar, la nivelul UE, Germania este principala destinaţie a bunurilor exportate de 17 state membre şi una dintre primele trei destinaţii pentru 22 de state membre.