‘Obiectivul este să integrăm atât refugiații care au perspective de a se stabili în țările noastre cât și imigranții care se află de mult timp printre noi, dar care dintr-un motiv sau altul nu au reușit’ să se integreze, a explicat ministrul german de interne Thomas de Maiziere.
‘Țările noastre au experiențe, administrații și organizări statale diferite. Dar în pofida acestora suntem convinși că prin coordonare vom reuși să ne ajutăm’, a spus omologul său francez Gerard Collomb.
Ministrul Thomas de Maiziere a admis că Germania, care în pofida numărului mare al străinilor nu a recunoscut timp de decenii că este o țară de imigranți, acum se confruntă cu provocări majore odată cu sosirea a circa 1,3 milioane de solicitanți de azil în ultimii doi ani.
În prezent, circa un sfert din populația Germaniei are origini străine, fapt care a determinat guvernul de la Berlin că conceapă programe speciale de integrare, informează Agerpres.
‘Ne-am concentrat mult timp pe cursurile de limbă ca punte integratoare. Dar experiența arată că, oricât de importantă ar fi, (învățarea limbii) nu este totul și că ea nu este în sine o garanție a integrării’, a subliniat oficialul german. Integrarea pe piața muncii și ‘recunoașterea valorilor societății din care face parte’ sunt în egală măsură ‘fundamentale’ pentru încorporarea imigrantului în societate, a explicat Thomas de Maiziere.
Citeşte şi Germania nu a rezolvat problema despăgubirilor de război pentru Polonia
El a făcut în acest sens referire la exemplul Franței, țară unde populația cu origini străine nu are nicio o problemă cu stăpânirea limbii franceze, însă acolo există în anumite medii un deficit de integrare, lucru recunoscut și de omologul său francez, care a confirmat că ‘fractura socială există și în societățile unde este asimilată limba franceză’.
Cei doi miniștri au prezidat marți prima sesiune de lucru a acestui consiliu, din care fac parte 24 de membri, câte 12 din partea fiecărei țări și printre care se numără experți și responsabili guvernamentali. Noul consiliu se va reuni în acest format de două ori pe an, întâlniri care vor coincide cu reuniunile bilaterale ale așa-numitei axe franco-germane.