Germania şi Olanda se opun, după Austria, aderării rapide a României şi Bulgariei la Schengen

Rutte a respins viziunea ”romantică” pe care preşedintele Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker a avut-o în discursul său despre ”starea Uniunii” Europene.

De Maizière a declarat, la Bruxelles, că el împărtăşeşte viziunea lui Juncker, ”dar, să fim sinceri, este un drum destul de lung” de parcurs.

Juncker a îndemnat miercuri, în discursul său programatic anual la o extindere rapidă a spaţiului de liberă circulaţie Schengen.

”Dacă vrem să consolidăm protecţia frontierelor noastre externe, atunci avem nevoie să deschidem zona Schengen către Budapesta şi România imediat”, a spus  el.

Alte articole

Un tânăr român plecat de șapte ani în Germania a hotărât să se întoarcă acasă. ”În viață nu este totul doar despre bani”

Olaf Scholz a pierdut votul de încredere, fiind demis. Germania va avea parte de alegeri anticipate

Thomas de Maizière a anunţat că doreşte menţinerea controalelor la frontiera dintre Germania şi Austria, în pofida Acordului Schengen. Aceste controale au fost reintroduse în toiul crizei migraţiei, în 2015.

”Atât timp cât frontierele externe ale UE nu sunt suficient de sigure, vor fi necesare controale la frontierele interne”, a apreciat ministrul german.

Cancelarul austriac şi şeful său al diplomaţiei Sebastian Kurz au respins şi ei joi propunerile lui Juncker, apreciind că zonele euro şi Schengen ”sunt deschise tuturor, dar de fapt doar celor care îndeplinesc criteriile”.

Guvernele de la Bucureşti şi Sofia au anunţat de ani de zile că sunt pregătte să adere la Schengen.

O nouă încercare în acest sens ar urma să aibă loc în timpul preşedinţiei semestriale bulgare a UE, care preia mandatul la 1 ianuarie 2018.

Însă Bulgaria se confruntă cu probleme în această ambiţie a sa, din cauza numeroaselor scandaluri de corupţie care afectează poliţia bulgară de frontieră.

Organizaţii comerciale germane au criticat şi discursul lui Juncker cu privire la zona euro, subliniind că este necesară rezolvarea problemelor actuale înaintea oricărei extinderi a zonei.

Există diferenţe uriaşe între statele membre ale Eurozonei, de exemplu în domeniul competitivităţii. Primirea unor ţări cu economii slabe ar amplifica aceste probleme, a argumentat puternica BGA, federaţia germană a comercianţilor angro, comerţului extern şi serviciilor.

Problema nu este introducerea euro, a apreciat un purtător de cuvânt al asociaţiei, ci faptul că în ţările care vor să adere la zona euro ”există o lipsă de voinţă politică de implementare a reformelor”.